Cu privirile aţintite în continuare asupra crizei siriene şi asupra exodului refugiaţilor care iau cu asalt Europa, presa internaţională scrie şi despre protestele cu care se confruntă Turcia, după atentatul sângeros de la Ankara şi înaintea alegerilor programate pentru 1 noiembrie. Citat de cotidianul turc Zaman, premierul Davutoglu susţine că atacul cu bombă din apropierea gării din Ankara nu va transforma Turcia într-o nouă Sirie şi insistă că „autorităţile merg în principal pe varianta ISIS”. „Puterea de la Ankara face din Statul Islamic suspectul numărul unu”, remarcă Le Figaro. Însă Le Point constată că „presa franceză arată cu degetul spre preşedintele Erdogan”. „Atentatul intervine în climatul de polarizare politică şi de exacerbare a tensiunilor interne, de care partidul preşedintelui este pe de-a întregul responsabil”, opinează Le Monde în editorialul său. „Într-un context extern dificil, preşedintele Erdogan alege divizarea şi crisparea, pentru a câştiga” alegerile chiar „cu riscul de a-şi arunca ţara într-o periculoasă spirală a violenţelor”, conchide editorialul din Le Monde. Opinie pe care pare a o împărtăşi, din America, laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Orhan Pamuk: „Sunetm ostaticii fricii şi ne temem de un nou război civil”, afirmă cunoscutul scriitor, citat de La Repubblica. „Cu bombardamentele ruseşti şi Statul Islamic la graniţele sale, apreciază The Times, Turcia ar trebui să dorească din inimă să găsească un compromis paşnic cu kurzii din regiune”. Acelaşi cotidian londonez relatează că „Uniunea Europeană cere Rusiei să oprească atacurile aeriene din Siria”. Un apel care nu pare a fi luat în seamă, căci Moscova „îşi înmulţeşte bombardamentele, în timp ce rebelii intensifică atacurile”, relatează New York Times. În schimb, „Moscova solicită Americii şi României să renunţe la planurile de amplasare a scutului antirachetă până nu va fi prea târziu”, informează agenţia Tass. Deocamdată însă, „avioanele de linie europene care survolează Iranul, Irakul şi Marea Caspică riscă să fie lovite de rachetele de croazieră ruseşti care se îndreaptă spre Siria”, atenţionează The Telegraph. Ziarele britanice anunţă totodată începutul campaniei care se opune rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană. Sub presiunea crizei refugiaţilor, politica ţărilor din Uniunea Europeană suferă mutaţii, după cum constată Gazeta Wyborcza. „Extrema dreaptă obţine un rezultat foarte bun la alegerile pentru primăria Vienei, iar şeful administraţiei Bavariei anunţă că dă în judecată guvernul Angelei Merkel pentru că, deschizând graniţele Germaniei în faţa refugiaţilor, a adus landul său pe marginea prăpastiei”, citim în continuare în ziarul polonez. Citat de Die Welt, acelaşi demnitar german anunţă chiar că „va apela la ajutorul preşedintelui rus, Vladimir Putin”, căci în opinia sa, „fără ajutorul Rusiei nu se va încheia războiul sirian, iar în acest caz, nu va putea fi oprit exodul refugiaţilor”. Şi totuşi, există şi iniţiative în sprijinul migranţilor, iar despre una din ele scrie La Stampa: „Refugiaţii din Germania pot urma gratuit cursurile unei universităţi online cu sediul la Berlin, finanţată printr-un proiect crowdfunding”. Rămânem în sfera culturală, cu un articol publicat de The Guardian, despre un scriitor român care face senzaţie în Regatul Unit. Este vorba despre Eugen Chirovici, al cărui roman poliţist „Cartea Oglinzilor” a fost preluat de edituri din 23 de ţări, citim în cotidianul londonez. Să mai amintim că ziarele din lumea întreagă scriu că Premiului Nobel pentru Economie a fost atribuit profesorului britanic de la Universitatea Princeton, Angus Deaton, pentru studiile sale privind legătura dintre consum şi venit. Noul câştigător al prestigioasei distincţii se încadrează de altfel în „portretul robot al laureaţilor Nobelului pentru economie” trasat de Le Figaro: „american, căsătorit, cu ochi albaştri”. Însă „natura cercetărilor sale, care vizează în principal sărăcia, a primat rareori”, comentează ziarul francez.
Adriana Buzoianu, RADOR
