Imigranţii iau cu asalt oraşele britanice şi locuitorii se simt asediaţi, titrează The Telegraph. Însă cancelarul german Angela Merkel a respins perspectiva unei schimbări radicale privind migraţia în UE, în pofida solicitărilor Marii Britanii de a-şi renegocia obligaţiile în materie de imigraţie, înaintea unui referendum, în 2017, privind rămânerea sau ieşirea ţării din Uniune, scrie EUObserver. Într-un interviu pentru The Sunday Times, Merkel a zădărnicit planurile premierului David Cameron de a impune un plafon pentru imigraţia din UE, spunând că “Germania nu va aduce atingere principiilor fundamentale ale liberei circulaţii”. Şi Comisia Europeană l-a avertizat pe Cameron că riscă să izoleze Marea Britanie pe scena mondială, dacă intră în dispute pe tema imigraţiei, aminteşte The Independent. Scandalul vine pe fundalul ştirii că Marea Britanie are de plătit încă 2,1 miliarde de euro la bugetul comunitar, deoarece economia sa s-a dovedit mai puternică decât a altor state membre, adaugă The Guardian.
Alegerile din Ucraina, pentru un nou parlament, sunt considerate cele mai importante de la declararea independenţei ţării, scrie Courrier International. Scrutinul legislativ anticipat a fost monitorizat de circa 2000 de observatori străini şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale internaţionale, notează Apostrof, de la Kiev. Washingtonul recunoaşte legitimitatea alegerilor din Ucraina, notează USA Today. Aceste alegeri pot cimenta un curs pro-vestic pentru ţară, crede The Observer. Noul parlament ucrainean va trebui să cunoască o profundă reînnoire, apreciază Le Monde. În lipsa unei idei sau a unei ieşiri naţionale, patriotismul serveşte la prelungirea convalescenţei unei ţări care şi-a pierdut liniştea şi o bună parte dintre idealurile care au aprins revoltele din piaţa Maidan, comentează El Mundo. Rezultatul scrutinului va avea implicaţii majore nu numai pentru ţara cu 45 de milioane de locuitori, dar şi pentru SUA şi aliaţii lor europeni, care au pus o miză politică şi financiară uriaşă pe capacitatea Ucrainei de a ieşi din criză ca un stat stabil, opinează The New York Times. Pe de altă parte, Rusia dă dovadă de puţină dispoziţie de a ieşi din scena conflictului ucrainean. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat SUA de subminarea stabilităţii globale şi de şantajarea liderilor lumii, şi a avertizat că actualele conflicte riscă să răstoarne ordinea mondială, reţine The Moscow Times.
Alegeri prezidenţiale şi în Brazilia. Cuvântul „schimbare” a câştigat alegerile, de departe, şi, prin urmare, în afara marjei de eroare, notează Folha. Divizarea ţării aduce prejudicii tuturor, începând cu viitorul preşedinte, crede O Globo. În ciuda agresivităţii din campanie, trebuie să existe o convieţuire civilizată între forţele politice. Brazilia împlineşte 26 de ani ca stat democratic. Al şaptelea ciclu electoral consecutiv, de după sfârşitul dictaturii, cu vot direct, consolidează acest marş, scrie O Globo.
După 13 ani în Afganistan, puşcaşii marini americani şi militarii britanici au predat către armata afgană controlul bazelor din Provincia Helmand. Plecarea trupelor va lăsa Afganistanul şi pe nou instalatul său preşedinte, Ashraf Ghani, să înfrunte insurgenţa sporită a talibarilor, atenţionează The Guardian. Coaliţia militară internaţională a anunţat că va continua să asigure susţinere aeriană pentru forţele afgane, după încheierea operaţiunilor în decembrie, adaugă Stars and Stripes. Predarea operaţiunilor către forţele afgane include şi transferul unor active de cel puţin 230 de milioane de dolari, către armata afgană, şi pregăteşte terenul pentru închiderea uneia dintre cele mai mari baze externe americane, de la sfârşitul războiului din Irak, scrie The Washington Post.
Cristina Zaharia – Agenţia de presă RADOR
