Politicienii corupţi scriu cărţi pe bandă rulantă ca să-şi reducă pedepsele
THE ECONOMIST (Marea Britanie), 24 octombrie 2015 – Producătorii versiunii româneşti a jocului Monopoly ar putea dori să modifice cartea „Ieşi liber din închisoare” cu una pe care să apară textul „Scrie o carte în închisoare”. Un amendament datând din 2013 le permite condamnaţilor să ceară reducerea cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte pe care o publică în perioada detenţiei. Asta i-a făcut pe magnaţii şi politicienii români închişi pentru corupţie să intre într-o frenezie a mâzgălelilor. Este un sistem la fel de corupt ca ei.
Printre cei care au profitat de avantajul acestei portiţe, sau care speră să facă asta, se numără Adrian Năstase, un fost premier, Gheorghe Copos, om de afaceri şi fost ministru al guvernului, Gigi Becali, un alt magnat devenit politician, şi Ioan Nicolae, cunoscut ca fiind cel mai bogat om din România. Gică Popescu, un fost star al fotbalului condamnat pentru spălare de bani, este pe punctul de a fi eliberat anticipat pentru că a scris nu mai puţin de patru cărţi. Printre ceilalţi autori aspiranţi se numără granguri din foruri de conducere din sport şi, din nou, alţi politicieni.
Până în anul 2013, o clauză din lege permitea reducerea pedepselor pentru cei care scriu lucrări de cercetare, dar criteriile erau prea puţine ca să se poată preveni abuzul. Noua lege urma să fie şi ea însoţită de nişte reglemntări stricte, hotărâte de Ministerul Justiţiei şi aprobate de guvern. Dar asta nu s-a întâmplat niciodată. Până la închiderea acestei portiţe, cei care dispun de mijloacele ca să o facă, vor continua să emită lucrări lipsite de valoare.
Deţinuţii nu au acces la computere, iar baza o constituie bibliotecile din penitenciare. Manuscrisele trebuie scrise cu cerneală pe hârtie. Potrivit relatărilor unor jurnalişti români, în general, deţinuţii bogaţi angajează profesori din afară pe post de „supervizor de cercetare”. Scrisul le aparţine lor sau unor scriitori din umbră; ulterior, lucrarea este introdusă pe ascuns în penitenciar, unde deţinutul o copiază de mână. Un editor este apoi plătit ca să tipărească nişte exemplare, care sunt prezentate mai apoi comisiei care acordă reducerile de pedeapsă, o comisie (fără nişte criterii anume şi nespecializată) care hotărăşte apoi dacă lucrarea merită să ducă la o reducere a pedepsei.
Cele mai mult lucrări au produs ilaritate. Domnul Copos, care a scris despre alianţele matrinoniale ale domnitorilor români din Evil Mediu, a fost acuzat de plagiat. Domnul Becali a scos o carte plină de fotografii despre relaţiile sale cu Steaua Bucureşti, echipa de fotbal pe care a conduce. Realini Lupşa, un cântăreţ de muzică pop, a scris despre celulele stem în medicina dentară. Nimeni nu ştie câţi oameni au provitat de avantajele sistemului. Un raport recent înaintează cifra de 73, unii deţinuţi scriind până la cinci cărţi în doar câteva luni.
Cristi Danileţ, membru al consiliului juridic care îi are în subordine pe judecători, spune că nu-şi poate a seama dacă menţinerea acestei portiţe s-a datorat „incompetenţei sau amestecului politicienilor”. O altă sursă, care a cerut să i se respecte anonimatul, a înclinat în favoarea celei de-a doua variante. Aceeaşi sursă a amintit că premierul Victor Ponta urmează ca, în curând, să fie judecat pentru corupţie; nu este deloc surprinzător că politicienii nu se grăbesc să schimbe ceva.
La un moment dat, portiţa va fi închisă. Direcţia Naţională Anticorupţie din România (DNA) cere că legea va fi promulgată până în aprilie. În ultimii ani, DNA-ul s-a arătat a fi una dintre cele mai puternice instituţii din ţară. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Livia Săplăcan, afirmă că, în primele nouă luni ale anului 2015, au fost condamnaţi 15 parlamentari şi nouă din cei 41 de şefi judeţeni, iar domnul Ponta a fost trimis în judecată.
DNA-ul a redat crebilitatea sistemului juridic românesc. Dar este încă prea devreme să se spună dacă el va duce la schimbări fundamentale în corupţia adânc înrădăcinată în politică şi afaceri. Politicienii fac deja front comun ca să îi reducă din atribuţii. Unii se tem că informaţiile DNA-ului, în mare parte furnizate de serviciile româneşti de informaţii, le acordă spionilor o prea mare putere. Românii sunt încântaţi să vadă cum cei bogaţi şi puternici sunt trimişi la închisoare, afirmă Oana Popescu, şefa organizaţiei Global Focus. Dar ei se împacă deja cu gândul că mulţi dintre ei vor reuşi să scape mai devreme. „Ăsta e stilul românesc”, oftează ea.
Traducerea: Alexandru Danga
