Lansată de Ungaria, moda gardurilor la frontieră ajunge şi în Austria, unde ia forma unor „bariere tehnice” la graniţa cu Slovenia, după cum susţin autorităţile de la Viena. Il Corriere della Sera notează că ministrul de interne austriac a evitat să folosească termenul „zid” şi a precizat că respectiva construcție nu va avea ca scop închiderea granițelor ci va permite ca tranzitul să se petreacă într-o manieră ordonată. Decizia vine în contextul în care un acord între Croația și Slovenia pentru transferul refugiaților cu ajutorul trenurilor a intrat în vigoare. Aproximativ 84.000 de persoane au intrat în Slovenia din 16 octombrie, când rutele imigranților au fost redirecționate către această ţară deoarece Ungaria a închis granița cu Croația. Publicaţia braziliană O Globo comentează că „exodul spre Europa al refugiaţilor din regiunile aflate în conflict din Orientul Mijlociu şi din Africa, mai ales din Siria şi din Irak – fenomen fără termen de comparaţie de la cel de-al doilea Război Mondial încoace – a întărit discursul xenofob şi mişcările conservatoare şi de extremă-dreapta de pe continent”.
Un jucător important în Orientul Mijlociu, Iranul a anunţat că va participa la negocierile internaţionale pe tema crizei din Siria care au loc la sfârşitul săptămânii la Viena. Agenţia de presă iraniană ISNA aminteşte că miniştrii de externe Javad Zarif şi omologul său rus Serghei Lavrov s-au consultat referitor la acest aspect în cursul unei convorbiri telefonice. The New York Times subliniază că discuţiile de la Viena vor constitui primele negocieri formale ale secretarului american de Stat cu responsabili de la Teheran pe alte teme decât cea a dosarului nuclear iranian. Cu numai o zi înainte de începerea discuţiilor la care se aşteaptă să ia parte până la zece miniştri de Externe, continuă disputele între Rusia şi Statele Unite privind operaţiunile din Siria. Preşedintele camerei superioare a Parlamentului rus atrage atenţia că decizia SUA de a trimite efective terestre în Siria ar fi o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale. Potrivit Sputniknews, responsabilul rus a calificat gestul drept „inacceptabil” în absenţa unei solicitări formale a autorităţilor siriene. Aceeaşi sursă media mai arată că prezenţa terestră americană nu este dorită nici în Irak, unde autorităţile de la Bagdad au precizat că „nu au cerut şi nu au nevoie ca Statele Unite să deruleze operaţiuni la sol împotriva ISIS”.
Tot în acelaşi registru al pericolului terorist, presa internaţională preia avertismentele şefului Serviciului Federal rus de Securitate, care susţine că statele CSI trebuie să îşi întărească graniţa exterioară, ca urmare a creşterii ameninţării unor grupări ca Statul Islamic. Ziarul Rzeczpospolita din Polonia scrie că şeful FSB a atras atenţia – cităm – că „ajutate de gruparea teroristă Statul Islamic, unele ţări au adus lumea la marginea unui conflict global religios şi de civilizaţie. Consecinţele acestui conflict vor fi devastatoare”.
Cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare anticipate din Turcia, politicienii dar şi presa fac calcule şi estimări. Citând un sondaj de opinie, publicaţia Timeturk titrează:” Puţin înaintea alegerilor parlamentare, nu s-a schimbat nimic faţă de scrutinul din 7 iunie”. Potrivit directorului de cercetare al companiei de studii sociologice Varyans, „Pe măsură ce ne îndreptăm spre 1 noiembrie, se vorbeşte tot mai clar despre necesitatea unui guvern stabil. Însă nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări prea mari în tendinţele electoratului”. Altfel spus, este de aşteptat ca partidul AKP aflat la guvernare să obţină cel mai mare număr de voturi însă rămân două necunoscuste: dacă va strânge peste 50% din voturi pentru a putea guverna singur şi dacă partidul pro-kurd HDP va depăşi din nou pragul electoral de 10% necesar pentru a-şi asigura accesul în parlament. Pe de altă parte, Uniunea Europeană și-a exprimat „îngrijorarea” după ce poliția din Turcia a descins la două posturi de televiziune apropiate opoziției. Purtătorul de cuvânt al Uniunii, Catherine Ray, a declarat că „dorim să atragem încă o dată atenţia asupra importanţei respectării justiţiei şi a libertăţii presei”, aminteşte The Wall Street Journal. Publicaţia comentează că descinderile au loc – cităm – „în contextul unor presiuni extinse asupra mass-mediei din Turcia pe care organizaţiile internaţionale le consideră drept o criză a libertăţii presei”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
