Liderii europeni şi-au oferit sprijinul faţă de planurile noului preşedinte al Comisiei , Jean-Claude Juncker, de a pune în derulare un plan de investiţii de până la 300 de miliarde de euro, pentru a stimula creşterea economică în UE. Până şi cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut necesitatea luării de măsuri pentru consolidarea redresării economiei europene şi implementarea acestui ambiţios plan de investiţii, înainte de sfârşitul anului. Planul Juncker va fi prezentat la summit-ul UE din decembrie.
Consiliul European a aprobat o declaraţie în care „sprijină intenţia noii Comisii de a pune în practică o iniţiativă care să mobilizeze 300 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, bani proveniţi din surse publice şi private” cu „deplina utilizare a tuturor resurselor din UE existente şi alocate”.
În urma testelor vizând puterea lor financiară, la 24 de bănci din UE s-a constatat un deficit total de 25 miliarde euro.Rezultatul scoate în evidenţă mai ales băncile italiene, dintre care nouă totalizează un deficit de 9,4 miliarde euro, cel mai mare înregistrându-se la Banca Monte del Paschi di Siena. În Grecia, trei dintre bănci nu au trecut testul, în Cipru înregistrându-se alte trei.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a constatat totodată că o serie de bănci erau cât pe ce să nu treacă testele, acestea vizând să estimeze dacă ele dispun de capital suficiemt în eventualitatea unor şocuri economice, cum ar fi creşterea şomajului şi declinul creşterii economice. Băncile din Regatul Unit au trecut testele, dar o bancă din Irlanda, Permanent TSB, nu le-a trecut.
Băncile testate dispuneau de active în valoare de 28 trilioane de euro, cifra reprezentând 70% din totalul activelor din UE. 26 dintre ele, printre care Royal Bank of Scotland şi Lloyds Banking Group, dispuneau de planuri de restructurare care fuseseră aprobate înaintea începerii testelor.
Băncile au acum la dispoziţie două săptămâni ca să anunţe Banca Cetrală Europeană cum intenţionează să-şi acopere deficitul în foile de bilanţ. Forţa lor financiară a fost testată la sfârşitul anului 2013, comparativ cu eventuala lor poziţie în 2016, după ce au fost supuse unor şocuri de piaţă şi economice.
În urma testului de stress, s-a constatat că, în privinţa capitalului, băncile vor fi cel mai grav afectate de pierderile cauzate de creditare, care le-ar rade de pe foile de bilanţ un total de 500 trilioane euro – sumă echivalentă cu PIB-ul Belgiei.
Băncile vor trebui să atingă un prag minim de capital de 5,5%, iar media băncilor după teste a fost de 8,4%.
40 de bănci nu vor putea atinge pragul de 7% ce va fi folosit de forurile decizionale ale standardelor europene începând din anul 2018.
Nouă bănci italiene au căzut la test : Banca Montepaschi, Banca Carige, Banca Creval, Banco Popolare, Popolare di Milano, Popolare di Sondrio, Popolare di Vicenza, Veneto Banca. Pe parcursul anului 2014, cinci dintre aceste bănci au efectuat câteva operaţiuni de întărire a patrimoniului, lucru semnalat de altfel de BCE. Cu toate astea, pe listele întocmite de BCE, rămân cu un deficit de capital Banca Montepaschi, Banca Carige BPM şi Banca Popolare din Vicenza, ultimele două realizând tot în anul 2014 o serie de operaţiuni de consolidare a bilanţului. Astfel încât, în realitate, doar două dintre cele nouă bănci italiene care nu au trecut de testul de stress al BCE prezintă o un deficit patrimonial important, iar acestea sunt: Banca Montepaschi (cu 2,111 de miliarde) şi Banca Carige (cu 814 de miliarde).
Datoria publică din Portugalia şi din întreaga zonă euro a crescut enorm pentru că statele au fost obligate să evite colapsul băncilor lor. În perioada 2007-2010, datoria portugheză raportată la PIB a crescut cu 25,6%. Însă, în aceeaşi perioadă, cea germană a crescut şi ea cu 17,3%. Zona euro a fost construită de arhitecţi incompetenţi, care au disciplinat statele, însă au lăsat sistemul financiar în flotaţie liberă, acumulând datorii colosale. Astfel a apărut actualul cerc vicios între băncile afectate de imparităţi şi statele zdrobite de gâtuirea austerităţii.
Marea Britanie nu va plăti suma de două miliarde de euro solicitată de Uniunea Europeană pentru acoperirea unor cheltuieli scadente până la finele anului în curs. UE a cerut statelor membre să aloce până la 1 decembrie noi fonduri pentru suplimentarea bugetului comunitar pe anul 2014, întrucât cheltuielile au depăşit estimările din momentul adoptării bugetului.
Premierul britanic a cerut o reuniune extraordinară a miniştrilor europeni de finanţe pentru a aborda chestiunea bugetului comunitar.
Rusia îşi va spori cheltuielile militare cu 32,8% în 2015, potrivit unui proiect de buget federal, adoptat în prima lectură de Duma de Stat.
Potrivit proiectului de buget pentru 2015 şi pentru perioada 2016-2017, cheltuielile militare ruseşti vor atinge 3.280 miliarde de ruble (aproape 62 miliarde de euro) în 2015, adică cu 32,8% mai mult decât în 2014. În 2016, cheltuielile militare ruseşti se vor ridica la 3.113 miliarde de ruble (58,8 miliarde euro), scăzând cu 5,3% în raport cu 2015. În 2017, ele sunt programate la nivelul a 3.237 miliarde de ruble (61,2 miliarde euro), sau cu 4% mai mult decât în 2016.
Fondurile prevăzute pentru apărarea naţională vor reprezenta 21,2% din cheltuielile bugetare ruseşti în 2015, 19,7% în 2016 şi 20% în 2017. În acest an, ele reprezintă 17,6% din cheltuielile bugetului federal.
Cheltuielile militare vor reprezenta 4,2% din PIB în 2015, 3,7% din PIB în 2016 şi 3,6% din PIB în 2017, ceea ce este mult superior parametrilor bugetari din 2014 (3,4%), în 2013 (3,2%) şi 2012 (3%).
Consiliul European a aprobat extinderea interconexiunilor energetice ale Peninsulei Iberice cu Franţa şi efectuarea de studii pe această temă cu Marea Britanie şi Italia. Reţeaua Electrică spaniolă, portugheza REN şi franceza RTE au convenit asupra unor obiective comune în linii noi. Interconexiunile vor trece de la actualii 1.400 de MW oră, la 8.000MW.
Consiliul European a aprobat „mobilizarea tuturor mijloacelor pentru a atinge urgent acest obiectiv” şi a stabilit cofinanţarea proiectelor în cazurile în care executarea nu va fi suficientă pentru atingerea obiectivului de 10% în anul 2020.
Cei trei operatori ai sistemului – Red Eléctrica (Reţeaua Electrică) din Spania, Redes Energéticas Nacionais (Reţelele Energetice Naţionale) din Portugalia şi Réseau du transport d’electricité (Reţeaua de Transport de Electricitate) din Franţa, au stabilit un acord pentru a se ajunge la 10% interconexiune în anul 2020 şi 15% în 2030.
Intenţia este de a finanţa acest proiect direct din fondul de 300 de miliarde de euro pe care-l pregăteşte noul preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker, cu un procent cuprins între 25% şi 50% din costul acestor infrastructuri, ceea ce ar putea presupune o sumă de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Noile proiecte prevăzute de cei trei operatori din sistem vor presupune o investiţie totală cuprinsă între 4,5 şi 5 miliarde de euro.
Aceşti operatori vor studia şi posibile interconexiuni cu Marea Britanie, Italia şi Maghreb, pentru a îndeplini obiectivul fixat în 2030.
Bangladesh va importa din Ucraina 250.000 de tone de grâu la un preţ de 297,5 dolari per tonă. Preţul include costul mărfii, precum şi toate cheltuielile legate de transport şi asigurare. Agenţia de stat pentru achiziţia de cereale din Bangladesh intenţionează să importe o cantitate totală de 900.000 de tone de grâu în exerciţiul financiar care a început în luna iulie. Aceasta în condiţiile în care de la începutul acestui sezon şi până acum Bangladesh a cumpărat deja o cantitate de 350.000 de tone de grâu din regiunea Mării Negre.
În urma unei reclamaţii a Danemarcei, Uniunea Europeană intenţionează să aplice exporturilor Turciei de pastrăv o taxă antidumping de 9%. Această măsură nu a intrat deocamdată în vigoare. Taxa vizează exporturile de păstrăvi porţionaţi până la 500 de grame pe unitate.
Turcia are o producţie anuală de păstrăv de 120.000 de tone, dintre care 27.000 de tone merg la export. Ţările europene care importă cele mai mari cantităţi de produse piscicole din Turcia sunt Germania, Polonia, Olanda şi România.Turcia deţine o cotă de 15% din piaţa mondială de păstrăv.
Asociaţiei Piscicultorilor din Turcia a cerut guvernului să discute cu UE pentru a menţine taxarea normală.
Grupul japonez Panasonic Corp îşi va transfera divizia de televizoare Sanyo din SUA către o altă firma japoneză, Funai Electric Co, în schimbul plăţii unor redevenţe anuale. Transferul acestei divizii neprofitabile se va încheia până în martie 2015.
Renunţarea la operaţiunile Sanyo face parte din strategia grupului Panasonic vizând ieşirea de pe piaţa echipamentelor electronice de larg consum în încercarea de a-şi îmbunătăţi profitabilitatea. Compania japoneză a decis să se concentreze pe electrocasnice, componente auto şi alte componente industriale.
În anul financiar care se va încheia la data de 31 martie 2015, divizia Sanyo din SUA se aşteaptă să vândă lanţului de supermarketuri Wal-Mart aproximativ un milion de televizoare marca Sanyo, care sunt produse în Mexic de firma chineză TCL Corp, generând vânzări de aproximativ 30 de miliarde de yeni (277,4 milioane de dolari).
