de Luis E. Arreaga, principal asistent adjunct al secretarului de stat pentru aplicarea legii şi combaterea traficului internaţional cu narcotice
Aşa cum mulţi dintre dumneavoastră, cei care citiţi aceste rânduri, ştiţi cu siguranţă, oamenii de afaceri se confruntă adesea cu provocări dificile, aparent imposibil de depăşit în încercarea de a asigura nu doar prosperitatea, ci şi supravieţuirea afacerii lor. În calitate de diplomat, multe persoane mi-au spus căeliminarea corupţiei este o provocare imposibilă. Deşi eradicarea unei practici care a afectat civilizaţia de la începuturile sale este poate imposibilă, cred că nivelul la care corupţia afectează oamenii, reduce credibilitatea instituţiilor şi blochează afacerile poate fi redus semnificativ.
Reprezentanţii mediului de afaceri cunosc în mod direct povara corupţiei. Din cauza ei existăinfrastructură şi produse de proastă calitate, care pun în pericol siguranţa. Corupţia submineazăcredibilitatea instanţelor civile şi penale. Ea permite actorilor negativi, de la birocraţi necinstiţi până la grupuri infracţionale organizate violente sau chiar terorişti, să capete influenţă.
Ţările în care corupţia înfloreşte au economii cu o creştere mai lentă şi se confruntă cu grave probleme infracţionale. Cetăţenii acestora sunt dezamăgiţi de guverne, iar reputaţia internaţională a ţărilor are de suferit. Corupţia împiedică inovaţia şi scade competitivitatea şi eficienţa mediului de afaceri.
Fără îndoială, pentru a avea succes în lupta împotriva corupţiei va fi nevoie de măsuri substanţiale în plan naţional şi internaţional care să asigure progresul pe care companiile, ţările şi cetăţenii acestora îl merită şi la care au dreptul. În luna noiembrie, am reprezentat Statele Unite ale Americii la Convenţia ONU împotriva Corupţiei (UNCAC) la Sankt Petersburg. Acolo am colaborat cu Rusia şi peste 160 de ţări pentru a propune, discuta şi adopta măsuri practice de luptă împotriva corupţiei.
Pentru ca aceste naţiuni să prospere întru totul, ele trebuie nu doar să aplice în totalitate standardele privind lupta împotriva corupţiei şi transparenţa, ci şi să permită societăţii civile să–şi îndeplinească importantul şi adecvatul rol de asigurare a integrităţii autorităţilor şi sporire a transparenţei, în beneficiul cetăţenilor. Luarea acestor măsuri va asigura nu doar adoptarea de legi corespunzătoare, ci şi aplicarea şi respectarea lor de către poliţie şi instanţe şi faptul că societatea civilă va avea permisiunea de a-i prezenta public pe cei care nu aderă la aceste standarde.Am observat progrese în campania anticorupţie a mai multora dintre ţările partenere.
Guvernul estonian îşi valorifică experienţa în e-guvernare şi securitate cibernetică pentru dezvoltarea de proiecte de asistenţă destinate combaterii corupţiei şi sporirii transparenţei în Ucraina, Republica Moldova, Republica Kârgâză, Uzbekistan, Georgia, Belarus, Palestina, Tunisia şi Afganistan. Estonia a fost un partener eficient al SUA în mai multe iniţiative, inclusiv într-un proiect de îmbunătăţire a capacităţii de e-guvernare în Ucraina, care vizează corupţia, şi care a fost co-finanţat prin Emerging Donor Challenge Fund al Guvernului SUA. Aşa cum a declarat adesea preşedintele Estoniei, Toomas Hendrick Ilves, „nu poţi mitui un computer”.
În luna ianuarie, Ministerul de Interne al Ucrainei a început să creeze o nouă forţă de poliţie, ca prim pas în eforturile de reformare a întregii ţări. Două mii de recruţi au fost selectaţi din peste 33.000 de candidaţi. Recruţii au fost pregătiţi să acţioneze în cazuri de trafic de persoane şi violenţă domestică, probleme cu atât mai presante acum, ca urmare a situaţiei din Ucraina. Instructori din cadrul forţelor de poliţie din Ohio, Nevada şi California au susţinut timp de o lună sesiuni de pregătire practică cu noii recruţi, inclusiv în tactici de patrulare, comunicare şi sporire a receptivităţii la nevoile cetăţenilor. Tinerii ofiţeri s-au angajat să refuze mita, care în trecut a afectat reputaţia poliţiei ucrainene, instituţie identificată drept una dintre cele mai corupte din sectorul serviciilor publice.
Aplaudăm, de asemenea, măsurile luate recent de Ungaria pentru reducerea fraudei fiscale şi sporirea transparenţei. Însă mai sunt multe de făcut. Conform unui recent studiu al Transparency International, corupţia afectează un procent ridicat din proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene în Ungaria, ceea ce reduce semnificativ impactul benefic pe care aceste investiţii l-ar putea avea asupra economiei şi societăţii maghiare. Deşi s-au semnalat multe cazuri de corupţie în rândul reprezentanţilor instituţiilor statului, nici un demnitar nu a fost încă pus sub urmărire penală sau tras la răspundere pentru aceste infracţiuni.
Însă nu doar guvernele trebuie să acţioneze. Cei mai afectaţi de corupţie sunt reprezentanţii companiilor şi oamenii de rând. Ei sunt cei care folosesc produse defecte, care plătesc mită pentru servicii de bază şi cărora nu li se face dreptate atunci când solicită acest lucru. Prin urmare, credem că societatea civilă, care include, dar nu se limitează la organizaţiile non-guvernamentale, are de îndeplinit un rol cheie. Credem că reprezentanţii societăţii civile trebuie să fie observatori în cadrul Convenţiei ONU împotriva Corupţiei şi al grupurilor de lucru ale acesteia, dar şi participanţi activi la iniţiativele anticorupţie, pe măsurăce elaborăm, punem în aplicare şi urmărim progresul stabilirii de reguli globale în eforturile de limitare a corupţiei.
Alături de o monitorizare serioasă a aplicării acestor reguli şi standarde, este nevoie de o capacitate robustă de a trage la răspundere şi a-i pune sub urmărire penală pe cei corupţi şi este nevoie ca bunurile obţinute în mod ilicit să fie returnate, în cea mai mare măsură posibilă, victimelor actelor de corupţie.
Pentru a elimina din rădăcină corupţia avem nevoie de o dublă abordare: autorităţile trebuie să-i urmărească în justiţie pe cei corupţi, de la demnitari până la micii funcţionari, iar societatea civilă trebuie săfuncţioneze liber, pentru a schimba atitudinile, de la cele ale cetăţenilor de rând până la cele ale demnitarilor.
Aceste lucruri sunt raţionale, iar astăzi, de Ziua Internaţională de Luptă împotriva Corupţiei, ne reamintim că trebuie să acţionăm chiar acum.
Corupţia este o problemă extrem de amplă, iar beneficiile reducerii efectelor sale negative sunt la fel de mari. Stă în puterea noastră să încercăm şi le datorăm acest lucru firmelor, ţărilor, guvernelor noastre, şi, mai presus de toate, cetăţenilor noştri.
Luis Arreaga este principal asistent adjunct al secretarului de stat pentru aplicarea legii şi combaterea traficului internaţional cu narcotice, precum şi fost Ambasador al SUA în Islanda.
