România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, conform celei de-a doua estimări publicate de Eurostat.
Datorită unei creşteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Croaţia (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia şi Slovacia (ambele cu o creştere de 0,9%), Suedia şi Spania (ambele cu un avans de 0,8%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 0,9%), Estonia şi Finlanda (ambele cu minus 0,5%) şi Danemarca (minus 0,1%).
Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,3% în trimestrul trei din 2015 comparativ cu un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,4%, faţă de 0,5% în trimestrul doi din 2015.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o expansiune de 3,6%, a cincea mare creştere din Uniunea Europeană după Malta (5,6%), Cehia (4,5%), Suedia (3,9%) şi Polonia (3,7%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 1,1%), Finlanda (minus 0,2%).
Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit recent estimările privind creşterea economică a României în 2015 până la 3,5%, faţă de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar. PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 şi 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.
***
Statele din zona euro au acceptat să acorde linii naţionale de credit în valoare de până la 55 de miliarde de euro pentru a acoperi costurile băncilor care vor da faliment, până când vor exista contribuţii suficiente din partea băncilor la Fondul Unic de Rezoluţie (SRF). SRF face parte din proiectul uniunii bancare în zona euro, în conformitate cu care toate marile bănci din zona euro vor fi supervizate de Banca Centrală Europeană şi toate depozitele bancare vor fi garantate până la 100.000 de euro.
Liniile naţionale de credit ce vor fi deschise de la începutul anului următor vor susţine Fondul Unic de Rezoluţie la care băncile ar urma să plătească taxe anuale şi care, la finele unei perioade de tranziţie de opt ani, ar urma să ajungă la 55 de miliarde de euro.
Liniile naţionale de credit vor fi trase însă numai în ultimă instanţă, după ce vor fi epuizate toate celelalte surse de finanţare : recurgerea la fondurile acţionarilor, ale deţinătorilor de obligaţiuni şi chiar şi a deponenţilor.
De asemenea, Fondul Unic de Rezoluţie poate împrumuta singur fonduri, beneficiind de garanţia contribuţiilor viitoare ale băncilor, iar această opţiune trebuie utilizată şi ea înainte de a se folosi liniile naţionale de credit.
În timp, liniile naţionale de credit ar urma să fie înlocuite de o garanţie comună, care cel mai probabil va fi fondul de salvare a zonei euro (European Stability Mechanism), cel mai târziu la finalul perioadei de tranziţie de opt ani.
Contribuţiile vor fi împărţite între guvernele participante în funcţie de sumele pe care se aşteaptă să le primească din partea sectoarelor bancare naţionale. Suma totală şi modul de repartizare vor fi revizuite la sfârşitul anului 2017.
***
În Rusia au apărut semne de redresare în producţia industrială. Mutarea accentelor de politică externă de la Ucraina spre Siria i-a oferit economiei motive în plus de optimism. Ministerul pentru Dezvoltare Economică al Federaţiei Ruse atrage atenţia asupra efectului favorabil pe care l-a avut modernizarea complexului industrial de apărare.
Este însă prematur să se vorbească de o dezvoltare constantă: investiţiile constituie mai puţin de 20% din PIB-ul Rusiei. Nici o economie a lumii nu a avut un trend ascendent în condiţiile unor investiţii de mai puţin de 25% din PIB.
Incepând cu luna septembrie PIB-ul a înregistrat rezultate mai bune cu până la 2% faţă de lunile anterioare. În septembrie s-a produs încetarea recesiunii şi au fost înregistrate unele evoluţii pozitive în economie: creşterea PIB-ului lunar a fost de 0,3% iar cea a producţiei industriale de 0,8%.
Potrivit calculelor Ministerului pentru Dezvoltare Economică, la sfârşitul anului nu se va înregistra însă o creştere: producţia industrială se va reduce cu 3,3%, iar PIB-ul cu 3,9%.
În octombrie 2015 a crescut şi solicitarea capacităţilor de producţie – aceasta a fost în medie, de 62%, cu 2% mai mult decât în septembrie. Între factorii care au influenţat îmbunătăţirea climatului antreprenorial în industrie, poate fi remarcată, în primul rând, realizarea programului de stat anticriză ( 2 trilioane de ruble alocate luptei împotriva recesiunii economice).
Specialiştii Şcolii Superioare de Economie remarcă faptul că au apărut şi primele semne ale afluxului de capital străin. În octombrie două întreprinderi din Rusia – „Norilskiy nikel” şi „Gazprom” – au reuşit să plaseze pe piaţa internaţională euroobligaţiuni de şapte şi trei ani în valoare de aproximativ două miliarde de dolari. Această acţiune dovedeşte, în primul rând un anumit interes al investitorilor străini pentru piaţa din Rusia şi în al doilea rând că firmele ruseşti au din nou posibilitatea de a face împrumuturi în valută şi de a refinanţa datoriile externe.
Este totuşi prematur să se vorbească de o dezvoltare stabilă a economiei Rusiei. În prezent investiţiile reprezintă mai puţin de 20% din PIB or, nici o economie a lumii nu a avut o dezvoltare stabilă în condiţiile unor investiţii mai mici de 25% din PIB. De exemplu, creşterea econmică a Chinei s-a bazat pe o cotă a investiţiilor de peste 40% din PIB. Deşi nivelul investiţiilor în infrastructură corespunde celui mediu de la nivel global, ajungând la 3,5 – 4% din PIB, valoarea de piaţă a activelor în infrastructura din Rusia este de aproximativ 60% din PIB, cu 10% sub pragul minim pentru ca infrastructura să nu devină un element limitator al dezvoltării economice. Pentru înlăturarea acestui efect Rusia trebuie să-şi sporească nivelul investiţiilor în infrastructură până la 5% din PIB.
***
Rusia se pregăteşte să obţină anul viitor un miliard de dolari din emiterea unor obligaţiuni denominate în yuani, după ce Fondul Monetar Internaţional a anunţat includerea yuanului, din 2016, în coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacţiile internaţionale. Emiterea, care va sprijini expansiunea internaţională a monedei Chinei, ar putea determina autorităţile de la Beijing să emită bonduri denominate în ruble şi va ajuta la promovarea unor emisiuni similare de obligaţiuni în alte state emergente, reducând rolul dominant al dolarului pe pieţele globale de capital.
În ultimii doi ani câteva bănci ruseşti au emis la Hong Kong obligaţiuni denominate în yuani dar în 2016 ar fi prima emisiune suverană a Rusiei şi prima care are loc la Moscova. Multe companii ruseşti nu au mai putut emite bonduri în dolari, după impunerea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, în 2014.
Banca Centrală a Chinei (PBOC) a anunţat recent că intenţionează să vândă la Londra obligaţiuni denominate în yuani, prima emisiune de acţiuni în afara ţării. Autorităţile de la Beijing încearcă să crească utilizarea yuanului în schimburile internaţionale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondială. Unii analişti preconizează chiar că într-o zi moneda chineză ar putea rivaliza cu dolarul american, care, în prezent, este valuta de referinţă la nivel mondial.
***
Gazprom şi grupul chinez CNPC şi-au confirmat intenţia de a semna curând un acord privind planificarea şi construirea secţiunii transfrontaliere a gazoductului „Puterea Siberiei”, inclusiv segmentul de sub râul Amur.
O delegaţie a Gazprom condusă de directorul general Alexey Miller se va întâlni cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Petrol a Chinei.PC. În mai 2014, Gazprom a semnat un prim acord cu CNPC privind livrarea anuală a 38 de miliarde de metri cubi de gaze către China, timp de 30 de ani, prin ruta estică, denumită „Puterea Siberiei”, un gazoduct de 3.000 de kilometri. Livrările prin această primă conductă ar urma să înceapă în 2018. Va fi construită şi o conductă pe ruta vestică, asigurând legătura directă între zăcămintele de gaze din Vestul Siberiei şi zona de nord vest a Chinei, prin Republica Altai.
Acordul de 400 de miliarde de dolari dintre Rusia şi China necesită investiţii de 55 de miliarde de dolari din partea Moscovei, inclusiv foraje în noile zăcăminte destinate aprovizionării Chinei.
În momentul în care va fi terminată şi ruta vestică, China va deveni cel mai mare importator de gaz rusesc (68 de miliarde de metri cubi anual), depăşind Germania (40 miliarde de metri cubi).
***
Situaţia financiară a agricultorilor germani s-a deteriorat în acest an, pe fondul scăderii preţurilor pentru produsele lor, fără a se întrevedea vreo îmbunătăţire notabilă.
În exerciţiul financiar 2014-2015, venitul mediu al exploataţiilor agricole germane a scăzut cu 35% comparativ cu exerciţiul 2013/2014 până la 43.300 de euro (comparativ cu 66.400 de euro în exerciţiul precedent). În medie, un agricultor german a înregistrat un venit brut de 2.500 de euro pe lună (30.000 de euro pe an).
Potrivit Federaţiei Agricultorilor Germani cea mai mare scădere a veniturilor se înregistrează în cazul producătorilor de lapte şi în sectorul cărnii de porc, precum şi în cazul cultivatorilor de cereale şi de fructe. O situaţie mai bună se înregistrează în cazul viticultorilor şi exploataţiilor bio.
Germania este al doilea mare producător agricol din Uniunea Europeană, după Franţa, având 280.000 de exploataţii.
Factorul Rusia contează foarte mult pentru producătorii germani, care înaintea crizei ucrainene exportau cantităţi mari în Rusia, în special brânzeturi. Începând din august 2014, Rusia a interzis importurile de produse agricole şi alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Moscovei, în contextul crizei din Ucraina. Este vorba de produse din carne şi lapte, precum şi fructe şi legume provenite din SUA, UE, Canada, Australia şi Norvegia.
***
Siria va exporta 700.000 de tone de citrice în Rusia, pentru a înlocui fructele din Turcia care au căzut sub incidenţa embargoul decretat de Moscova după ce un bombardier rus o fost doborât de aviaţia turcă. Siria va furniza Rusiei şi alte produse, cum ar fi cele din sectorul textil.
Potrivit Ministerului Sirian al Agriculturii, producţia de citrice a ţării se ridică la 1,05 milioane de tone. Cultura de citrice din Siria se face în zona de coastă aflată sub controlul regimului Assad, în Latakia şi Tartus.
***
Constructorul de automobile de lux Jaguar Land Rover (JLR) şi guvernul slovac urmează să semneze în cursul acestei săptămâni un acord oficial privind construirea unei uzine pentru producţia de automobile în Slovacia. Jaguar Land Rover, companie controlată de grupul indian Tata Motors, a anunţat că a ales oraşul Nitra, din vestul Slovaciei, pentru a construi o uzină care ar urma să devină operaţională în 2018 şi a cărei capacitate de producţie ar putea ajunge la 300.000 de automobile pe an.
Slovacia a câştigat această investiţie estimată la aproximativ 1,85 miliarde de dolari în faţa Poloniei, care era, de asemenea, una dintre principalele candidate pentru amplasarea fabricii. Alte state luate în calcul de Jaguar pentru noua unitate au fost SUA şi Mexic.
Jaguar Land Rover a anunţat că, în 2015 – 2016, va cheltui 3,6 miliarde de lire sterline (5,6 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea de noi vehicule şi cheltuieli de capital. Jaguar Land Rover a vândut anul trecut peste 460.000 de vehicule anul trecut, în creştere cu 9% comparativ cu 2013. Compania are aproximativ 35.000 de angajaţi, cei mai mulţi în Marea Britanie.
Industria auto este componenta principală a economiei Slovaciei, în condiţiile în care mai mulţi constructori auto, precum Kia, Volkswagen şi Peugeot, au deja uzine de asamblare în această ţară membră a zonei euro.
***
Guvernul grec de stânga va semna săptămâna viitoare prima sa privatizare importantă, o tranzacţie de 1,2 miliarde de euro cu operatorul aeroportuar german Fraport, pentru gestionarea a 14 aeroporturi regionale. Aceasta
va fi prima tranzacţie finalizată sub mandatul premierului Alexis Tsipras.
Anul viitor Grecia speră să strângă trei miliarde de euro din privatizări, o sumă dublă comparativ cu cifra inclusă în proiectul de buget (1,9 miliarde de euro), dar mai mică decât ţinta de 3,7 miliarde de euro inclusă în programul de asistenţă convenit de Grecia cu UE şi FMI. În conformitate cu memorandumul semnat în luna iulie cu creditorii internaţionali, Grecia va trebui să privatizeze rapid porturile, aeroporturile regionale şi operatorul reţelei energetice. Nouă privatizări cheie vor fi finalizate în prima jumătate a anului viitor.
Potrivit termenilor celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară (în valoare de 85 de miliarde de euro) convenit în luna iulie, Agenţia pentru privatizare din Grecia trebuie să fie înlocuită de un nou fond de privatizare care să genereze venituri de 50 de miliarde de euro pe întreaga durată a acordului de asistenţă. Autorităţile de la Atena ar urma să utilizeze o parte din sumele rezultate din privatizări pentru a reduce datoria publică şi a stimula investiţiile. Grecia trebuie să finalizeze luna aceasta structura şi guvernanţa noului fond. Autorităţile de la Atena discută acest subiect cu creditorii internaţionali şi că se aşteaptă ca noul fond să fie înfiinţat până în luna aprilie 2016.
Vânzarea celor 14 aeroporturi regionale către consorţiul german Fraport-Slentel pentru suma de 1,23 miliarde de euro, care a fost aprobată deja de precedentul Guvern grec, fusese îngheţată după victoria lui Alexis Tsipras la alegerile din luna ianuarie. Iniţial, Guvernul lui Tsipras dorea să modifice unele condiţii din acordul de privatizare însă în contractul publicat în mod oficial nu a fost introdusă niciun fel de modificare faţă de contractul iniţial. Cele 14 aeroporturi regionale sunt cele din Thessaloniki, Kerkyra, Chania, Kefalonia, Zakynthos, Aktio, Kavala, Rhodes, Kos, Samos, Mytilene, Myconos, Santorini şi Skiathos.
***
75 milioane de euro sau 80 milioane de dolari este „venitul” afişat lunar de Daesh (acronimul arab al grupării jihadiste Statul Islamic /SI/) ca fiind obţinut în teritoriile pe care le controlează în Siria şi Irak. Gruparea obţine aproape jumătate din venituri din taxe şi 43% din traficul de petrol şi gaze, un sector slăbit de bombardamentele coaliţiei internaţionale antijihadiste şi ale Rusiei.
Statul Islamic, care are dificultăţi pentru echilibrarea bugetului său, a trebuit să reducă recent salariile combatanţilor săi şi să crească tarifele la servicii, precum furnizarea de curent electric, relevă studiul IHS, care asigură că gruparea extremistă sunnită este în căutare de surse finanţare alternative, taxând până acum în mod sistematic populaţia care încearcă să plece din teritoriile ocupate de jihadişti.
Un studiu britanic a identificat şase surse principale de finanţare a Daesh : producţia şi traficul de petrol şi gaze, impozitarea activităţilor comerciale în teritoriul pe care îl controlează, confiscarea de terenuri şi proprietăţi, traficul de droguri şi antichităţi, activităţi infracţionale cum ar fi jefuirea băncilor şi răpirile pentru răscumpărare, precum şi întreprinderile publice.
Coaliţia internaţională şi Rusia lovesc în portofoliul Daesh bombardând câmpuri petroliere şi de gaze, în special în estul Siriei. Conform lui Columb Strack, eforturile împotriva surselor de venit ale Daesh sunt pe cale să dea rezultate, inclusiv prin reducerea capacităţii de rafinare şi transport al materiilor prime. În plus, accesul în Turcia a scăzut, fapt ce a obligat Daesh să se replieze pe pieţele siriană şi irakiană pentru a încerca să-şi vândă petrolul.
***
Din 24 octombrie, Bulgaria trăieşte pe credit, fapt prin care se poziţionează pe locul trei în UE privind trecerea rapidă la deficit. De facto, veniturile în Bulgaria se termină cu 69 de zile înainte de Anul Nou, asta în condiţiile în care media în UE este de 37 de zile.
Singurele state din UE în care se activează mai repede deficitul sunt Cipru, la data de 12 octombrie, şi Portugalia – la 19 octombrie. La două zile după Bulgaria, pe credit a început să trăiască şi Croaţia, iar de la data de 30 octombrie în rândul economiilor care cheltuiesc rapid a intrat şi Spania. Grecia este în deficit de la 21 noiembrie. România şi-a acoperit cheltuielile până la 1 decembrie.
***
Primul-ministru britanic, David Cameron, a anunţat intenţiade a elimina disparitatea salarială dintre bărbaţi şi femei, în cursul unei generaţii. Studiile demonstrează că maximizarea potenţialului femeii poate adăuga 35% economiei britanice.
În Regatul Unit disparitatea salarială de acest gen se situează în prezent la 19,1% – cel mai scăzut nivel din toate timpurile -, ceea ce înseamnă că în medie o femeie a câştigat 80 de centime la fiecare euro câştigat de un bărbat de-a lungul vieţii.
În Portugalia, această diferenţă se situează sub 15%.
***
Azerbaidjanul trebuie să facă anumite modificări în modelul economic naţional, a declarat preşedintele Ilham Aliev. „În ultimii ani politica noastră a avut ca obiectiv reducerea la maximum a dependenţei de factorul petrol şi gaze, diversificarea economiei, crearea de noi locuri de muncă în regiuni, construirea de întreprinderi industriale”, a spus el.
Prin realizarea proiectelor de infrastructură şi dezvoltarea agriculturii s-a schimbat şi structura PIB-ului Azerbaidjanului. Sectorul de petrol şi gaze are în prezent o pondere de aproximativ 30%. Pe viitor autorităţile de la Baku intenţionează să obţină o scădere încă şi mai mare a acestui indicator.
Potrivit datelor statistice, în 2015 industria nepetrolieră a ţării a înregistrat o creştere de 10%. Un eveniment marcant l-a constituit crearea industriei spaţiale. A fost lansat pe orbită primul satelit de telecomunicaţii, precum şi un satelit pentru observarea suprafeţei Pământului. Baku lucrează în prezent la lansarea celui de-al treilea satelit.
Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional sunt de părere că în anii care vor urma Azerbaidjanul va fi ţara din Europa de Est care va cunoaşte cel mai ridicat ritm de dezvoltare economică. Forumul Economic Mondial de la Davos a situat Azerbaidjanul pe locul patruzeci în ceea ce priveşte competitivitatea economiei.
***
„Fundaţia Pruncului Iisus”, creată pentru a colecta ofertele pentru copiii bolnavi, a plătit o parte din lucrările făcute la noua casă a cardinalului Tarcisio Bertone. Bertone nu este singurul care locuieşte în trei sute de metri pătraţi şi există o grămadă de cardinali care se lăfăie în apartamente de patru sute, cinci, şase sute de metri pătraţi. Plus penthouse şi terasă panoramică. Preşedintele APSA, Domenico Calcagno, şi-a ”aranjat” un refugiu într-o vilă a Sfântului Scaun situată în afara oraşului, într-un peisaj mirific, unde a deschis o firmă pentru rudele îndepărtate. Bertone a luat un elicopter care costa 24.000 de euro pentru a merge de la Roma în Basilicata. Un episcop din Germania a risipit 31 de milioane pentru a-şi renova reşedinţa, şi, odată prins , a fost promovat fiindu-i oferită o funcţie la Roma.
Vaticanul deţine în Roma imobile în valoare de patru miliarde de euro. În acestea nu sunt cazaţi refugiaţii, aşa cum ar vrea Papa, ci o mulţime de persoane recomandate şi de VIP-uri care plătesc chirii ridicole. Fundaţiile care poartă numele lui Wojtyla şi Ratzinger au încasat atât de mulţi bani, încât acum au în bancă peste 15 milioane de euro. Donaţiile pe care credincioşii le fac în fiecare an (l’Obolo di San Pietro), nu sunt cheltuite pentru cei săraci, ci sunt îngrămădite pe conturile şi investiţiile, care au ajuns acum în valoare de aproape 400 de milioane de euro.
IOR (Institutul pentru Opere Religioase) are patru fonduri de caritate, la fel de zgârcite ca şi Harpagon: în ciuda faptului că Institutul are câştiguri de zeci de milioane, Fondul pentru opere misionare a dăruit în 2015 doar 17.000 de euro. Spitalul „Bambin Gesù” controlează la IOR bunuri în valoare de 427 milioane de euro. pitalul lui Padre Pio are 37 de edificii şi proprietăţi, care astăzi au o valoare estimată la 190 de milioane de euro.
Vaticanul nu a dat anchetatorilor de la Banca Italiei lista celor care au fugit cu banii în străinătate. Cardinalul George Pell, care se ocupă de finanţele Vaticanului, este implicat în Australia într-o anchetă guvernamentală privind pedofilia şi unii martori îl numesc „sociopat”. În şase luni, Pell a cheltuit pentru el şi prietenii lui, salarii şi haine pe comandă în valoare de jumatate de milion de euro.
Firma de contabilitate americană contactată pentru auditarea conturilor Vaticanului, a plătit în septembrie 2015, o amendă de 15 milioane de euro din cauza faptului că a „îmbunat” raportul unei bănci britanice, care făcea tranzacţii ilegale în Iran.
Pentru a câştiga mai mulţi bani, Sfântul Scaun a distribuit gratis cartele la jumătate din Roma iar astăzi vinde benzină, ţigări şi îmbrăcăminte tax free încasând 60 de milioane de euro pe an. Vaticanul a investit, de asemenea, în acţiuni ale companiilor „Exxon” şi „Dow Chemical”, corporaţii care poluează şi otrăvesc. Salezienii investesc în companii din Luxemburg, franciscanii în Elveţia, iar eparhii din străinătate au cumparat societăţi care deţin televiziuni porno.
***
Banca americană JPMorgan Chase & Co şi-a majorat la 10,1% participaţia deţinută la Telecom Italia SpA, pe fondul interesului investitorilor francezi, care vor să-şi majoreze influenţa în cea mai mare companie italiană de telefonie.
Compania media franceză Vivendi SA deţine peste 20% din Telecom Italia şi vrea să obţină patru locuri în Board-ul companiei, deoarece îşi extinde activităţile în sudul Europei. Şi miliardarul francez Xavier Niel, fondatorul operatorului Iliad SA, a achiziţionat aproximativ 15,1% în Telecom Italia prin compania sa de investiţii.
***
La Londra cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului a coborât sub pragul de 40 de dolari, în timp ce la bursa de la New York cotaţia barilului de ţiţei WTI a coborât sub pragul de 37 de dolari, în ambele cazuri fiind vorba despre o premieră în ultimii şapte ani.
Aceste scăderi vin după ce OPEC a decis să-şi menţină nemodificat plafonul de producţie, în pofida supra-ofertei de ţiţei care există în prezent pe piaţa mondială. Chiar dacă preţul unui baril de ţiţei este acum cu 60% mai mic decât la jumătatea anului 2014, OPEC a decis să nu îşi reducă producţia şi, în mod surprinzător şi neuzual nu a precizat nici care este plafonul de producţie al cartelului.
Oricum plafonul oficial de producţie al OPEC are mai mult un caracter teoretic, producţia reală a statelor membre situându-se cam la 32 de milioane de barili pe zi, cu 2 milioane barili pe zi peste plafonul oficial.
***
Douăzeci şi patru de pânze semnate de maeştri olandezi ai secolului al XVII-lea, care au fost furate în 2005, au fost găsite în estul Ucrainei, a anunţat conducerea Muzeului Friziei de Vest din oraşul Hoorn. „În noaptea de 9 ianuarie 2005 au fost furate 24 de pânze şi 70 de obiecte de argint, nucleul colecţiei consacrate secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea”. Lucrările, semnate de Jan Linsen, Jan van Goyen şi Jacob Waben erau estimate la 10 milioane de euro în momentul furtului.
În luna iulie s-au prezentat la ambasada Olandei din Kiev doi bărbaţi care luptau în estul ţării şi care susţineau că sunt în posesia întregii colecţii. Potrivit lor, gruparea din care făceau parte ar fi găsit operele într-o vilă abandonată din estul Ucrainei, zonă în care se luptă forţele loialiste şi rebeli proruşi. Pentru a-şi dovedi afirmaţiile, ei au arătat o fotografie a unei opere, alături de un exemplar recent dintr-un cotidian ucrainean.
Cu ajutorul unui istoric de artă specializat în anchete privind opere furate, muzeul a încercat să negocieze preluarea lucrărilor din Ucraina. Însă bărbaţii care au venit la ambasadă voiau 50 de milioane de euro. Operele sunt evaluate în prezent de experţi, în funcţie de starea uneia dintre opere, la 500.000 de euro. Bărbaţii au cerut apoi 5 milioane de euro, arată muzeul din Hoorn. Cei din conducerea muzeului se tem acum că pânzele vor dispărea definitiv pe piaţa ilegală de artă.
Victor Ionescu
