Agenţia Spaţială Europeană face ultimele pregătiri pentru lansarea săptămâna viitoare a doi noi sateliţi din sistemul de navigaţie Galileo.
Lansarea sateliţilor va avea loc joi, 17 decembrie, de la Centrul Spaţial European din Guyana Franceză, cu ajutorul unei rachete Soyuz. Dacă vremea va fi bună şi nu există nici o întârziere, plasarea pe orbită va avea loc cu zece zile înainte de împlinirea a zece ani de la decolarea experimentală a primului satelit european de navigaţie Giove-A, aşa cum a fost numit; a fost urmat în 2008 de un al doilea satelit experimental cu misiunea de a testa infrastructura de sol şi algoritmii de navigaţie pentru un program mult mai complex. Este vorba de Galileo, conceput pentru a scăpa de dependenţa de GPS-ul american şi pentru a garanta independenţa strategică a Europei. Galileo îşi propune să asigure o navigaţie mai precisă prin satelit pentru automobile şi să gestioneze eficient transportul rutier, dar şi servicii mai bune de căutare şi salvare sau tranzacţii bancare mai sigure. Sistemul are, de asemenea, ca obiectiv sprijinirea unor sectoare-cheie ale economiei europene, precum distribuţia de electricitate sau reţelele de telecomunicaţii. Şi în timp ce sistemul american GPS şi cel rus GLONASS se află sub control militar, Galileo aparţine în întregime domeniului civil, fiind finanţat de Comisia Europeană. Sistemul va deveni funcţional la capacitate maximă în patru ani. Va avea atunci 24 de sateliţi operaţionali şi şase de rezervă. Galileo termină 2015 cu mai mult de o treime din sateliţi plasaţi pe orbita terestră şi cu cele de recepţie pe toată suprafaţa Globului. Sateliţii Galileo sunt dotaţi cu cele mai bune ceasuri atomice, cu o eroare de doar o secundă la trei milioane de ani, localizarea se face în timp real, cu o abatere de aproximativ un metru, astfel că europeanul Galileo va fi mai precis decât sistemul american GPS. În paralel, Comisia Europeană finanţează, iar Agenţia Spaţială Europeană gestionează un alt program civil, Copernicus, de observare a Pământului. Este un ansamblu de sisteme complexe care colectează date despre Pământ cu ajutorul steliţilor şi al senzorilor de la sol, din spaţiu şi de pe mare. Informaţiile culese ar urma să fie de folos în gestionarea unor catastrofe naturale precum seismele, erupţiile vulcanice, incendiile sau inundaţiile, dar şi în cazul unor accidente provocate de oameni, cum ar fi poluarea cu petrol.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 decembrie)
