Ameninţarea terorismului şi criza refugiaţilor continuă să se afle în actualitate şi implicit în atenţia presei internaţionale. La Stampa informează că Arabia Saudită a anunțat înfiinţarea unei coaliții militare împotriva terorismului formată din 34 de țări islamice. Printre acestea se află monarhiile din Golf, Turcia, Egiptul, Pakistanul și mai multe țări africane. Iranul şiit, rivalul saudiţilor sunniţi pentru influenţă în lumea arabă, nu se află printre statele membre, cele două ţări aflându-se în conflict pe tema Siriei şi a Yemenului, scrie The Guardian. În Yemen se întrevede o perioadă de linişte după intrarea în vigoare a unui armistiţiu, după cum arată Al Jazeera. Acordul de încetare a focului pune capăt unei perioade de nouă luni de război iar intrarea sa în vigoare coincide cu începerea convorbirilor de pace în Elveţia, sub egida ONU.
În Statele Unite, toate şcolile din districtul Los Angeles au fost închise ieri din cauza unei ameninţări teroriste credibile, notează Los Angeles Times. Un expert în terorism citat de publicaţia amintită arată că o astfel de măsură este fără precedent în Statele Unite.
Tot fără precedent este şi legea semnată de preşedintele rus Vladimir Putin, document care prevede că Rusia are dreptul să nu aplice deciziile instanțelor internaționale dacă hotărârile contravin Constituției țării. Ziarul italian Panorama comentează că este vorba de un amendament care vizează în special Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat deja Moscova pentru încălcarea libertății de exprimare.
În Rusia se află secretarul american de Stat, John Kerry, care după o întrevedere cu omologul său Serghei Lavrov, s-a întâlnit cu preşedintele Putin. Discuţiile s-au axat pe criza din Siria şi pe situaţia din Ucraina, remarcă The Guardian, care comentează că deşi „ambele state desfăşoară bombardamente în Siria, nu se înţeleg asupra celei mai bune strategii”. Pe de altă parte, demnitarul american urmăreşte prin această vizită să reasigure guvernul de la Kiev că o coordonare ruso-americană pe frontul din Siria nu înseamnă că Ucraina este abandonată, mai scrie The Guardian.
Criza refugiaţilor rămâne în centrul atenţiei politicienilor şi a presei internaţionale, în contextul în care Comisia Europeană a prezentat la Strasbourg noi propuneri pentru securizarea frontierelor exterioare ale Uniunii. Propunerile includ crearea unui corp de reacţie rapidă de 1500 de persoane care să intervină în diverse state în momentul în care acestea nu reuşesc să gestioneze corespunzător problemele de frontieră, scrie Financial Times. Publicaţia subliniază că demersul are loc în contextul în care numărul uriaş al refugiaţilor adânceşte îngrijorările că statele europene îşi pot pierde controlul frontierelor şi că teroriştii ar putea exploata tratatul Schengen. Problema refugiaţilor urmează să fie dezbătută mâine şi vineri în cadrul Consiliului European însă înaintea acestuia va avea loc o reuniunea Turcia – UE. Potrivit ziarului turcesc Sabah, autorităţile de la Ankara vor analiza problema refugiaţilor împreună cu reprezentanţii unui grup de 8 state europene, condus de cancelarul Germaniei. Un posibil subiect ar fi legat de modalităţile prin care statele europene pot prelua direct din Turcia refugiaţi, pentru a evita un fenomen nereglementat.
Rămânând în domeniul circulaţiei frontaliere, EUObserver aminteşte că cetăţenii americani ar putea avea nevoie de vize pentru a intra în UE, dacă SUA îşi vor pune în aplicare planurile de a interzice accesul fără viză pentru cetăţenii anumitor state europene. Legea americană le-ar putea interzice cetăţenilor unor ţări UE să intre pe teritoriul SUA fără viză în cazul în care au vizitat Irakul, Iranul, Siria ori Sudanul după martie 2011.
În mesajul pentru pace difuzat ieri la Vatican, Papa Francisc a cerut tuturor statelor să întreprindă acțiuni concrete pentru eliminarea pedepsei cu moartea, acordarea amnistiei şi îmbunătăţirea condițiilor de viață ale deținuților. La Repubblica notează că Suveranul Pontif a adresat un „triplu apel” statelor lumii, cărora le cere „să nu mai implice alte națiuni în conflicte sau războaie care distrug nu numai bogăția materială, culturală și socială, dar şi integritatea morală și spirituală”.
Tot într-un gest simbolic, unul dintre cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie din 2015, turcul Aziz Sancar și-a înmânat medalia și diploma aferentă comandantului Forțelor Armate din Turcia şi a anunţat că în data de 19 mai acestea vor fi depuse la mausoleul fondatorului Turciei moderne, Kemal Atatürk, scrie ziarul Hürriyet.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
