„Jocurile nu sunt făcute”, titrează publicaţia portugheză „Diário de Notícias” referindu-se la recentele alegeri parlamentare din Spania. „Spaniolii sunt singurii noştri vecini, iar binele lor este şi al nostru” subliniază aceeaşi publicaţie”. „Spania, sortită pactelor”, titrează ziarul spaniol „La Vanguardia”. „Spania răstoarnă bipartidismul şi lasă în aer guvernul”, avertizează şi marele cotidian spaniol „El Mundo”. Aşadar, încheiate duminică, alegerile parlamentare din Spania au atras atenţia presei dată fiind situaţia dificilă pe care o traversează acum Uniunea Europeană şi Europa în general, iar ecourile persistă. Îngrijorată de rezultatul alegerilor din Spania, „Comisia Europeană ‘a luat notă’ de rezultatul alegerilor de duminică şi este convinsă că, ‘în pofida dificultăţilor’, se va putea forma un guvern stabil”. Referindu-se la acelaşi subiect, cotidianul american „The Wall Street Journal” notează: „Partidul Popular şi-a pierdut majoritatea parlamentară, iar premierul Mariano Rajoy ar putea deveni cel de-al treilea lider european înlăturat de la putere în acest an din cauza politicii de austeritate”. Acelaşi ziar notează că principalele partide aflate pe eşichierul politic spaniol sunt acum Partidul Popular şi cel Socialist, adică partidele tradiţionale, şi noii veniţi din Podemos şi Ciudadanos or, „se pare că alegătorii ar dori ca toate cele patru partide să rămână în arena politică, ei fiind curioşi să le vadă cum vor iniţia noul mod de abordare a politicii spaniole”
Dar şi alegătorii dintr-o altă ţară membră a Uniunii Europene au reuşit să atragă atenţia presei străine. Este vorba despre Slovenia, unde, potrivit ziarului irlandez „Irish Times”, „slovenii au respins prin referendum căsătoriile între persoane de acelaşi sex”. Ziarul sloven „Delo” precizează că „în ţară au existat 3100 secţii de votare” şi că, „după numărarea a 99,89% din voturi, peste 63% erau voturi ‘împotrivă’, iar peste 36% erau ‘pentru'”. Dar tot „Delo” menţionează că, „în cazul respingerii amendamentului adus legii căsătoriei, unii avertizaseră deja că ar putea fi modificată Constituţia”.
Rămânân în Europa, nu putem să nu observăm că Rusia continuă să rămână în prim-plan atât prin intervenţia sa militară în Siria, cât şi prin relaţiile sale cu Ucraina. În Siria, „bombardamentele Rusiei par ineficiente, iar sprijinul acordat armatei siriene s-a materializat prea puţin în teren”, estimează cotidianul britanic „The Guardian”. Ba mai mult, după cum relatează cotidianul american „The Washington Post”, dar şi ziarul „Ukraine Today”, „bombele ruseşti au omorât cel puţin 43 de persoane într-o piaţă aglomerată din Siria”. Dacă tot am ajuns la presa ucrainenă, trebuie menţionată publicaţia „Kyiv Post”, care informează că, potrivit unui anunţ al premierului Dmitri Medvedev, „Rusia va da în judecată Ucraina pentru plata celor 3 miliarde de dolari pe care i-i datorează”, întrucât, potrivit declaraţiilor sale, „el nu se îndoieşte de faptul că Ucraina nu va plăti aceşti bani”. Mai mult, tot o publicaţie franceză, ziarul financiar „Les Echos” informează că „premierul Medvedev a mai anunţat şi o prelungire a embargoului impus produselor alimentare ucrainene”. La rândul ei, Uniunea Europeană i-a pregătit însă Rusiei o surpriză: săptămânalul francez „L’Express” anunţă că „Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei”. Reacţia Rusiei nu s-a lăsat însă aşteptată. În cotidianul moscovit „Izvestia”, preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, comentează: „Sancţiunile împotriva Rusiei sunt umilitoare şi ilogice. În poziţia Bruxelles-ului faţă de Rusia există nişte erori de ordin strategic. Ideea de a discuta cu noi prin intermediul unor sancţiuni ilegale e umilitoare pentru diplomaţia europeană. Această modalitate de a impune sancţiuni fără discuţii prealabile demonstrează clar nivelul democraţiei din Europa”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
