Pe fondul tensiunilor deja existente, presa internaţională înregistrează noi semnale de alarmă care continuă să alerteze responsabili la nivel înalt. „NATO a interceptat avioane de război ruseşti surprinse într-o activitate aeriană neobişnuită”, titrează The Guardian şi precizează că aviaţia organizaţiei nord-atlantice a fost trimisă să urmărească bombardiere ruseşti care zburau deasupra Atlanticului şi Mării Negre, precum şi avioane de luptă deasupra Mării Baltice. Stars and Stripes ţine să mai menţioneze şi că „Rusia menţine o importantă bază aeriană în Kaliningrad, acasă, la flota baltică a Rusiei, iar zborurile de instruire sunt de rutină în regiune.
De asemenea, oficialii NATO au declarat că nu se opun manevrelor ruseşti în spaţiul aerian internaţional, dar că acestea ar trebui să urmeze protocoale de zbor, precum depunerea planurilor de traseu şi de a-şi face mişcările vizibile pentru controlul civil de trafic aerian”, adaugă ziarul armatei americane. Cancelarul Merkel, însă nu se arată neliniştită de avioanele ruseşti deasupra Europei, în timp ce secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că „Alianţa este puternică” şi „rămâne vigilentă”, subliniază Rzeczpospolita. Şi Jornal de Noticias reţine incidentul şi consemnează că „Avioane de vânătoare F-16 portugheze au interceptat bombardiere strategice ruseşti, obligându-le să iasă din spaţiul aerian naţional”.
Pe de altă parte, Ministerul rus al apărării n-a comentat în nici un fel anunţul NATO, scrie Kommersant şi adaugă că „anterior ministerul a subliniat că zborurile aviaţiei militare ruse sunt efectuate în concordanţă cu normele internaţionale privind folosirea spaţiului aerian maritim neutru şi nu au încălcat graniţele altor state”. „Deşi nu este pentru prima dată când Kremlinul îşi sfidează astfel vecinii occidentali”, apreciază El Pais, „NATO a înregistrat o sută de mişcări de acest fel în ultimul an, de trei ori mai multe decât în anul precedent”. Ziarul spaniol leagă astfel ultimul incident de somarea Kremlinului de a respecta acordurile după ce Moscova şi-a anunţat intenţia de a recunoaşte alegerile pe care separatiştii vor să le organizeze în estul Ucrainei şi conchide: „Rusia îşi arată muşchii în faţa vecinilor din NATO”. Controverse Paris-Moscova şi în privinţa livrării navelor de desant. După ce oficiali ruşi afirmaseră că se va respecta contractul încheiat între cele două ţări, „Franţa neagă că a acceptat livrarea navei Mistral către Rusia”, notează New York Times, iar Le Parisien clarifică motivul: „condiţiile livrării vasului de război nu sunt încă întrunite” şi se întreabă retoric: „O nouă lovitură în partida de poker dintre Franţa şi Rusia de la masa de joc a NATO?”. În acest context s-au desfăşurat şi negocierile între Rusia, Ucraina şi UE pe tema gazelor.
„Preşedintele Comisiei Europene, Barroso, a cerut Rusiei şi Ucrainei „să profite de oportunitate” şi să încheie un acord în privinţa conflictului pe care-l au cele două părţi referitor la aprovizionarea cu gaze”, reţine La Vanguardia, iar EU-Observer precizează că Rusia susţine că dacă UE şi Ucraina vor semna o înţelegere fermă cu privire la modul în care să se plătească gazul iarna, atunci şi Moscova va semna garanţii cu privire la livrări. „Dacă sunt bani, este şi gaz”, a subliniat ministrul rus al energiei, citat de publicaţia europeană. „Războiul rece este o certitudine”, opinează Rzeczpospolita şi pune accentul: „Americanii şi ruşii se acuză reciproc, iar în Europa se simte tot mai tare frigul”. În aceeaşi notă, a dezacordului, după ce SUA anunţaseră că ar fi prematură recunoaşterea Palestinei ca stat, Suedia face acest pas. Guvernul de la Stockholm a anunţat decizia de a recunoaşte statul palestinian, informează Nezavisimaia Gazeta.
Ziarul rus aduce în atenţie şi declaraţia ministrului de externe al Finlandei, care crede că recunoaşterea statului Palestina ar ajuta la accelerarea procesului de pace în Orientul Mijlociu. Le Figaro menţionează că Autoritatea Palestiniană a invitat ţările încă reticente să urmeze exemplul Suediei. În schimb, replica Israelului a fost dură. La Libre Belgique consemnează declaraţia ministrului israelian al afacerilor externe. El a calificat decizia ca fiind una „nefericită şi care întăreşte elementele extremiste şi politica de refuz a palestinienilor”. „Orientul Mijlociu este mult mai complicat decât montarea pieselor de mobilă Ikea”, a mai adăugat ministrul Lieberman, citat de ziarul belgian.
