În cadrul negocierilor privind criza siriană, aflată pe agenda dezbaterilor Conferinţei pentru Securitate de la Munchen, preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin au convenit, într-o convorbire telefonică, să intensifice cooperarea între SUA şi Rusia, în vederea implementării urgente a unui acord de încetare a focului în Siria, scrie Stratfor. Însă Newsweek aminteşte că Rusia a estimat, cu o zi înainte, că un acord de încetare a focului pentru Siria, convenit de marile puteri, ar risca să dea greş.
Asaltul Turciei asupra poziţiilor revendicate de luptătorii kurzi în nordul Siriei a continuat, relatează Stratfor. Damascul condamnă loviturile turceşti în Siria şi cere intervenţia ONU, notează Le Monde. La rândul său, Iranul este gata să ajute Siria să îşi apere spaţiul aerian, atenţionează The New York Times. Totodată, Turcia şi Arabia Saudită ar putea lansa operaţiuni terestre împotriva ISIS în Siria, relatează presa turcă. Arabia Saudită trimite avioane şi trupe la baza turcă Incirlik, anunţă Yeni Şafak, de la Ankara. Avioanele saudite vor acţiona împreună cu forţele coaliţiei împotriva ISIS, asigură Al Jazeera. Însă o asemenea mişcare ar transforma actualul conflict într-un coşmar, apreciază Tehran Times. Şi Olanda va participa la loviturile aeriene ale coaliţiei internaţionale împotriva ISIS în Siria, relatează ziarul ‘NRC Handelsblad’. Publicaţia De Volkskrant se întreabă dacă aceste bombardamente vor avea un impact militar real şi prevede că, dacă ele vor fi doar “simbolice şi inutile, vor mări numărul refugiaţilor care părăsesc Siria”. Un raport publicat de Centrul Sirian pentru Cercetări Politice aşterne în faţa ochilor un tablou însăimântător al războiului care de cinci ani macină ţara, informează Zaman. Centrul anunţă că numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în cursul războiului civil a depăşit 470.000.
Tot în cadrul Conferinţei de la Munchen, NATO examinează o posibilă misiune în Marea Egee pentru a stăvili criza refugiaţilor, majoritatea din Siria, care încearcă să traverseze din Turcia în Grecia, notează Stars and Stripes. Comandantul suprem al forţelor NATO, generalul Philip Breedlove, a subliniat că au sosit în Marea Egee cinci vase NATO, pentru o misiune menită a curma traficul ilegal de migranţi. Deşi protagoniştii Conferinţei de la Munchen nu s-au înţeles asupra tuturor subiectelor abordate, se pare, totuşi, că dialogul rămâne prioritar, crede Courrier International. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este “necesar ca relaţia dintre NATO şi Rusia să fie cât mai previzibilă şi mai transparentă cu putinţă, pentru a se evita intrarea într-o spirală incontrolabilă”. Stoltenberg şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la ameninţarea nucleară din partea Rusiei, scrie ziarul Bild, după ce Medvedev a calificat Rusia drept cea mai mare putere nucleară din lume. Revista Time reţine că, tot la Munchen, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat puterile lumii că ar purta un nou Război Rece şi a arătat cu degetul spre NATO, pentru atenţia crescândă acordată consolidării prezenţei sale la graniţele Rusiei, acuzaţii respinse de Alianţă.
Financial Times publică un articol despre un inedit proiect ştiinţific. David Barnhart, director al Centrului de Cercetare pentru Inginerie Spaţială al Universităţii din California de Sud, a publicat un proiect privind „creşterea unui copac în spaţiu”, în colaborare cu Nicole Atudosiei, profesoară de botanică la Universitatea Bioterra din Bucureşti. Cei doi cercetători consideră că, dacă vor reuşi să creeze un copac capabil să supravieţuiască în spaţiul cosmic, acest lucru ar putea demonstra posibilitatea inventării unor tehnologii care să ducă la crearea unei bio-nave elaborate. În timp, bio-navele ar putea asigura nu numai un cadru structural pentru călătoria în spaţiu, ci şi hrană şi aer respirabil pentru astronauţi. Ar putea exista, de asemenea, efecte şi pentru viaţa de pe Terra, dacă experienţa bio-navei i-ar putea ajuta pe oameni să înveţe să crească şi clădiri „vii”, cum ar fi ‘case-copaci’ ultra-tehnologizate, care să îi ajute să supravieţuiască în condiţii extreme de mediu.
Cristina Zaharia
