Premierul rus, Dmitri Medvedev, a acordat un interviu în exlusivitate reporterului Euronews Isabelle Kumar, în cadrul emisiunii The Global Conversation.
Isabelle Kumar: Rusia suscită tot mai multe temeri în Occident, fiind considerată de mulţi drept o ameninţare din ce în ce mai mare la adresa securităţii. Şi totuşi, în mod paradoxal, este unul dintre principalii pioni în găsirea unei soluţii pentru conflictul sirian. Între timp, ţara se luptă cu o criză economică – pentru a discuta aceste chestiuni mi se alătură, într-un interviu exclusiv, premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen.
Siria
Multe mulţumiri pentru că sunteţi alături de noi la The Global Conversation. Problema Siriei domină agenda internaţională. Dar avem senzaţia că am putea ajunge într-un punct de cotitură şi totuşi este neclar în ce direcţie merg lucrurile. Ce credeţi dumneavoastră?
Dmitri Medvedev: Ştiţi, în timp ce mă îndreptam către conferinţă, aveam sentimentul că situaţia din regiune este foarte complexă şi problematică, pentru că noi nu am ajuns încă la un acord cu colegii şi partenerii noştri, asupra unor aspecte cheie, inclusiv crearea unei posibile coaliţii şi cooperări militare.
Toate interacţiunile legate de acest subiect au fost, până acum, episodice. Acestea fiind spuse, observ că aici, la Munchen, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit cu secretarul de stat John Kerry, iar alţi colegi, cu diverse funcţii, li s-au alăturat ulterior. Ei au convenit asupra a ceea ce ar trebui făcut pe termen scurt. Din acest motiv, îmi exprim optimismul rezervat în legătură cu perspectivele pentru cooperare în această problemă. Daţi-mi voie să evidenţiez că această cooperare este critică, întrucât, dacă nu ne vom alătura în această problemă, nu va exista niciun sfârşit pentru războiul din Siria, oamenii vor continua să moară, afluxul masiv de refugiaţi către Europa va continua, iar Europa va trebui să se confrunte cu provocări majore. Si cel mai important, nu vom fi capabili să înfrângem terorismul, care este o ameninţare la adresa întregii civilizaţii moderne.
Isabelle Kumar: Ce acţiuni militare specifice şi de altă natură, în acest caz, este Rusia pregătită să adopte, pentru a ajuta la de-escaladarea conflictului din Siria?
Dmitri Medvedev: Daţi-mi voie să vă reamintesc motivele din spatele implicării Rusiei în Siria. Primul motiv care a forţat Rusia să participe la această campanie este protejarea intereselor naţionale. Sunt mulţi luptători în Siria care pot merge în orice moment în Rusia, pentru a comite atacuri teroriste. Sunt mii de astfel de luptători în Siria.
În al doilea rând, există o bază legală, în forma solicitării din partea preşedintelui al-Assad. În consecinţă, vom lua în considerare aceşti doi factori, în deciziile noastre militare şi, evident, evoluţia situaţiei. Ceea ce contează, în acest moment, este să convenim asupra demarării convorbirilor dintre toate părţile implicate în conflictul sirian. Un alt lucru important este să realziăm o listă coordonată a grupărilor teroriste, din moment ce acesta a fost un subiect de dezbateri interminabile, despre cine este bun şi cine este rău. Acesta este primul lucru pe care am vrut să-l subliniez.
Al doilea este următorul. Am aflat că secretarul de stat John Kerry a declarat că, dacă Rusia şi Iranul nu vor ajuta, SUA vor fi gata să se alăture altor state, în desfăşurarea unei operaţiuni terestre. Acestea sunt vorbe goale, nu ar fi trebuit să spună asta, dintr-un motiv simplu: dacă tot ceea ce vrea este un război prelungit, poate desfăşura operaţiuni terestre şi orice altceva. Dar să nu încercăm să speriem pe nimeni. Acordurile trebuie să fie încheiate pe aceeaşi linie ca discuţiile domnului Kerry cu domnul Lavrov, în loc să se afirme că, dacă ceva merge greşit, atunci statele arabe şi SUA vor demara o operaţiune terestră.
Am răspuns recent la această întrebare. Dar daţi-mi voie să reiterez faptul că nimeni nu este interesat de un nou război, iar o operaţiune terestră reprezintă un război în toată regula şi de durată. Trebuie să ne amintim asta.
Viitorul lui Bashar al-Assad
Isabelle Kumar: În mod evident, una dintre problemele cheie se referă la viitorul preşedintelui sirian, Bashar al-Assad. Va continua Rusia să îl susţină în acest moment crucial?
Dmitri Medvedev: Rusia nu îl susţine pe preşedintele al-Assad, personal, ci menţine relaţii de prietenie cu Siria, ca ţară. Aceste relaţii nu au fost construite în timpul lui Bashar al-Assad, ci mai devreme, când tatăl acestuia, Hafez al-Assad, a devenit preşedinte. Asta, pe de parte. Pe de altă parte, nu am spus niciodată că aceasta este principala chestiune pentru noi, în acest proces. Pur şi simplu, noi credem că, în prezent, nu există nicio autoritate legitimă în Siria, alta decât cea a lui Bashar al-Assad. El este preşedintele în funcţie, fie că acest lucru convine sau nu unora. Scoaterea lui din această ecuaţie ar duce la haos. Am văzut asta cu numeroase ocazii, în Orientul Mijlociu, unde statele s-au dezintegrat, pur şi simplu, cum s-a întâmplat, de exemplu, în Libia. Din acest motiv el ar trebui să ia parte la toate procedurile şi procesele, dar rămâne la latitudinea poporului sirian să îi decidă destinul.
Viitorul Siriei
Isabelle Kumar: Prin urmare, lucraţi, deja, la idei de tranziţie politică, acum, în Siria?
Dmitri Medvedev: Nu cred că ar trebui sa intrăm în prea multe detalii asupra acestor probleme. Mă refer la Rusia, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra facilitării demarării acestui proces. Trebuie să ne asigurăm că toată lumea se aşează la masa negocierilor, de fapt, să-i facem să vorbească unii cu ceilalţi. Să fim sinceri şi să recunoaştem că acest lucru va fi oricum, dar nu simplu, având în vedere părţile implicate. Pe de o parte, îl aveţi pe preşedintele al-Assad, susţinut de o facţiune a societăţii şi de armată şi, pe de altă parte, cealaltă facţiune a societăţii, reprezentând, adesea, diferite confesuini, oameni care nu îl plac pe al-Assad, dar trebuie să stea la aceeaşi masă a negocierilor cu el. Totuşi, ei trebuie să ajungă la un acord, pentru a menţine Siria unită.
Criza din Ucraina
Isabelle Kumar: Aş vrea să schimb subiectul şi să ne referim la conflictul din Ucraina. Vorbim despre conflictul îngheţat de acolo, cu o reluare a luptelor din est, după cum se pare. Ce poate face Rusia pentru a dezgheţa acest conflict, pentru a-l aduce la sfârşit?
Dmitri Medvedev: Ei bine, cum este de înţeles, răspunsul, aici, este oarecum mai uşor decât în cazul Siriei. Nu este doar pentru că acest conflict nu este la fel de violent, ci pentru că există o înţelegere mai clară a modului de continuare – prin implementarea Acordurilor de la Minsk.
Acestea ar trebui să fie implementate pe deplin şi în totalitate, de toate părţile. De fapt, Rusia face apel la toate părţile să procedeze astfel, atât cei aflaţi la putere în sud-est, cât şi autorităţile de la Kiev. Nu este o chestiune legată de unele dezacorduri ale Rusiei cu Kievul sau de antipatia reciprocă. Ar fi corect să spunem că cele mai multe prevederi, care erau în responsabilitatea sud-estului Ucrainei, au fost îndeplinite. Ce este cel mai important, ostilităţile au încetat aproape complet. Din nefericire, au loc unele acţiuni, din când în când, dar nu frecvent. Găsirea unor soluţii politice şi legale pentru respectarea acordurilor de la Minsk nu a devenit de importanţă vitală. A cui responsabilitate este? Bineîneles, a Ucrainei. Dacă Ucraina consideră sud-estul ca parte a teritoriului său, atunci intră în jurisdicţia, competenţa şi autoritatea preşedintelui, parlamentului şi guvernului Ucrainei.
Isabelle Kumar: Dacă vă întâlniţi cu preşedintele Poroşenko aici, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, ce îi veţi spune?
Dmitri Medvedev: Nu l-am văzut şi, să fiu sincer, nu i-am simţit lipsa. Preşedintele Poroşenko este în legătură cu preşedintele Putin. Nu există nicio îndoială că principala măsură pe care colegii mei trebuie să o adopte este să facă tot posibilul pentru a implementa Acordurile de la Minsk. Vor beneficia de pe urma acestora, la fel şi statul ucrainean, care, indiferent ce ar spune cineva, este o ţară vecină, apropiată Rusiei.
Crimea
Isabelle Kumar: Evident, una dintre obstacolele majore în calea progresului, atât pentru Ucraina, cât şi pentru comunitatea internaţională, este Crimeea. Este de negociat viitorul Crimeei?
Dmitri Medvedev: Nu, nu există o astfel de problemă pentru Rusia. Chestiunea a fost soluţională odată pentru totdeauna. Crimeea este parte din Rusia. A fost organizat un referendum acolo, am modificat Constituţia. Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol fac parte din Federaţia Rusă.
Isabelle Kumar: Aşadar, conflictul din Siria, situaţia din Ucraina au contribuit la o degradare reală a relaţiilor cu UE şi cu SUA. Credeţi că este posibilă o resetare?
Dmitri Medvedev: Întrebarea este cum şi pentru binele cui. Dacă ar trebui resetat ceva, acest lucru ar trebui făcut pe o bază fundamental diferită. Ce fel de bază? Echitabilă, corectă, o bază solidă pentru relaţii, având în vedere că Rusia nu este singura naţiune care are nevoie de asta – Uniunea Europeană şi Statele Unite au nevoie, de asemeena. Vrem relaţii solide, avansate, atât cu Statele Unite, cât şi cu Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al nostru, un grup de state situate pe acelaşi continent cu noi, aşadar, suntem legaţi de identitatea noastră europeană, de istoria şi valorile comune. Aceste tensiuni continue nu ne fac niciun bine. Dar dacă ni se va spune că ei nu ne mai vor alături, bineînţeles că primii paşi către reconciliere ar trebui făcuţi de cei care au iniţiat înstrăinarea. În ceea ce ne priveşte, suntem gata să discutăm orice probleme.
Economia Rusiei
Isabelle Kumar: Ei bine, una dintre repercusiunile înrăutăţirii relaţiilor a fost impunerea unor sancţiuni Rusiei, care afectează grav ţara. Cât de mare este prioritatea pentru guvernul dumneavoastră ca aceste sancţiuni să fie ridicate?
Dmitri Medvedev: Ne-au spus că suntem băieţii răi şi trebuie să fim pedepsiţi. Dar au făcut niste calcule şi au început să se lamenteze: reiese că, din unele motive, afectează propriile lor afaceri. Aveam o cifră de afaceri comercială cu UE de 450 de miliarde de euro. Erau 450 de miliarde! Acum, a scăzut la 217 de miliarde de euro. De ce nu îi întreabă pe oamenii din UE – care sunt angajaţi la diverse companii ce fabricau produse pentru Rusia – dacă le place această situaţie?
Repet, nu suntem noi cei care am început asta, aşa că nu depinde de noi să o anulăm. Ei au încercat mereu să ne intimideze cu unele sancţiuni, care au fost introduse de multe ori, chiar şi în perioada Uniunii Sovietice. Acestea nu le-au adus niciodată altceva decât pierderea profiturilor. Ce se întâmplă acum nu este cu nimic diferit. Vor trebui să aibă curajul de a spune – băieţi, vom anula, pur şi simplu toate astea, din ziua X şi puteţi răspunde, vă rugăm, prin anularea măsurilor voastre de răspuns? Aceasta ar fi abordarea corectă.
Isabelle Kumar: Deci cum resimt ruşii de rând această criză economică? Pentru că sancţiunile contribuie la aceasta, la fel şi scăderea preţurilor petrolului. Cum este situaţia pentru ruşii de rând?
Dmitri Medvedev: Într-adevăr, nu ne aflăm în cea mai bună situaţie economică, în acest momet, scăderea dramatică a preţurilor petrolului contribuind, probabil, cel mai mult la starea de ansamblu a economiei, la scăderea veniturilor. Este ceva ce n-am mai văzut de 17 ani. Preţurile actuale sunt comparabile cu cele din 1998. Din păcate, bugetul nostru continuă să fie foarte dependent de preţul petrolului. Chiar dacă structura veniturilor s-a îmbunătăţit, în ceea ce priveşte acţiunile din petrol şi din alte surse, dar, da, rămâne dependentă de materia primă, în mare măsură. Acest lucru nu poate decât să afecteze veniturile şi starea generală a populaţiei, cu locurile lor de muncă şi veniturile lor reale.
Şi sancţiunile au avut un oarecare efect. Este evident, din moment ce, de exemplu, unele dintre companiile noastre au pierdut finanţarea pe care o utilizau de la băncile europene, ceea ce înseamnă că nu pot progresa, cel puţin unele dintre ele. În consecinţă, în această privinţă, situaţia economică nu este cea mai uşoară. Dar există şi un efect pozitiv. Economia se vindecă, devine tot mai puţin dependentă de petrol şi avem posibilitatea de a ne dezvolta industria şi agricultura. Poate unul dintre avantajele acestor sancţiuni şi al măsurilor noastre de răspuns este că am început să ne concentrăm mai mult asupra agriculturii naţionale, aşadar, într-o mare măsură, reuşim să ne satisfacem cererea de alimente, în timp ce grâul, spre exemplu, este exportat, acum, în cantităţi mari. În acest sens, sancţiunile au ajutat. Dar, probabil că nu i-au ajutat pe fermierii din Uniunea Europeană.
Isabelle Kumar: Întrebam despre ruşii de rând şi despre cum îi afectează pe ei. Şi sunt semne de posibile nelinişti sociale, în condiţiile în care viaţa lor devine tot mai grea în Rusia. Este acesta un motiv pentru care sunteţi îngrijorar?
Dmitri Medvedev: Bineînţeles, guvernul trebuie să se gândească, în primul rând, la impactul social al schimbărilor economice şi al situaţiei economice. Sincer, am fost nevoiţi să reducem cheltuielile bugetare în multe sectoare, dar nu ne-am atins niciodată de cheltuielile sociale, sau de salariile şi beneficiile din sectorul public. În plus, chiar am mărit pensiile, anul trecut şi în acest an, de asemenea, poate că nu în întregime, dar le-am mărit. Vom continua să facem asta în viitor. Mă refer la faptul că cheltuielile sociale ale guvernului sunt mari, dar sunt inviolabile. În acest sens, vom încerca să facem totul pentru bunăstarea cetăţenilor ruşi, pentru a le asigura confortul pe cât posibil, în aceste condiţii. Este, cu adevărat, o prioritate pentru guvern.
Drepturile omului în Rusia
Isabelle Kumar: Dacă adoptăm din nou o perspectivă internaţională, o pată neagră pe reputaţia Rusiei este chestiunea drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare, în privinţa cărora Rusia pare să continue să alunece înapoi. De ce se întâmplă asta?
Dmitri Medvedev: Să fiu sincer, întotdeauna am avut viziuni diferite asupra situaţiei referitoare la libertatea de exprimare şi la presa din Rusia. Adesea am fost criticaţi şi suntem încă, criticaţi. Avem propria noastră poziţie în această privinţă. Poate că în Rusia, presa este oarecum diferită, de exemplu, de mass-media europeană. Sunt diferenţe istorice şi probleme referitoare la modul de creştere. Eu rareori mă uit la televizor, sau citesc ziarele tipărite şi cea mai mare parte a informaţiei o primesc de pe Internet. Iar peste jumătate din populaţia Rusiei face la fel. După cum ştiţi, pe Internet, nu există nicio reglementare în acest sens. Toate punctele de vedere sunt reprezentate acolo, inclusiv, să spun direct, chiar şi cele extremiste. Aşa că, în opinia mea, nu este serios să ne gândim că unii oameni nu au acces la diferite tipuri de informaţie, în lumea de astăzi.
Ancheta în cazul Litvinenko
Isabelle Kumar: Da, dar, de asemeena, se pare că disidenţii sunt reduşi la tăcere. După cum ştiţi, în Marea Britanie – rezultatele anchetei în cazul asasinării lui Alexander Litvinenki, ceea ce ancheta a relevat – s-a indicat către preşedintele Vladimir Putin, care este posibil să fi ordonat asasinatul. Veţi urmări guvernul britanic în acest caz? Existau discuţii că vreţi să daţi în judecată guvernul britanic pentru această anchetă.
Dmitri Medvedev: Aţi menţionat un oarecare raport al unui oarecare judecător pensionat, în care, practic, fiecare paragraf şi fiecare secţiune începe cu termenul „probabil”. Ce este de comentat? Ceea ce este regretabil în legătură cu această întreagă poveste e faptul că primul ministru britanic şi ministrul de externe comentează despre un raport care abundă în cuvinte precum „probabil”.
Aceasta este o reminiscenţă a unei vânători de vrăjitoare. Când totul este spus şi făcut, să rămână pe conştiinţa comentatorilor. În ceea ce priveşte vreo acţiune legală, aceasta este pur şi simplu ridicolă. Nu avem nevoie de asta, iar Federaţia Rusă nu va da în judecată nicuiodată vreo ţară, pe seama unor invenţii prosteşti sau filme nostime.
Isabelle Kumar: Domnule prim-ministru, aţi ocupat funcţia de premier şi, de asemenea, pe cea de preşedinte, aşa că aveţi o imagine de ansamblu, o perspectivă deplină asupra chestiunilor despre care am discutat, dar dacă v-aş întreba despre punctele centrale ale perioadei în care v-aţi aflat la putere, aţi putea spune care au fost acestea?
Dmitri Medvedev: Ei bine, au fost o mulţime. Ambele funcţii sunt foarte serioase şi solicitante. Aceşti opt ani din viaţa mea – şi au fost aproape opt ani – ştiţi, este această cursă constantă. În ceea ce priveşte evenimentele, au fost numeroase, atât în Rusia, unele foarte bune pentru mine, personal, notabile, majore şi unele evenimente tragice, precum cele despre care am discutat acum şi evenimente internaţionale.
În definitiv, nu au fost doar contradicţii şi altercaţii. Am şi realizat unul sau două lucruri. De exemplu, la un moment dat, am convenit asupra unui Nou Acord Strategic de Reducere a Armelor. Acesta nu a fost rău deloc. Documentul a fost semnat. Este în vigoare. Este implementat şi, în consecinţă, putem colabora şi conveni asupra unor aspecte diferite. Au existat contacte cu colegii mei, inclusiv aici, în Germania, precum şi în alte ţări europene. Ne-am confruntat cu numeroase chestiuni. Toate acestea sunt remarcabile şi captivante. Poate că într-o zi voi vorbi despre asta în detaliu. Momentan continui să lucrez, iar această muncă este interesantă.
Isabelle Kumar: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi fost alături de noi!
Traducerea: Mădălina Brotăcel
EURONEWS (14 februarie)
