Armistiţiu în Siria, noi frontiere închise în Europa, relaţii tot mai tensionate între Rusia şi Occident – presa internaţională continuă să fie preocupată de temele cu care ne-am obişnuit de la o vreme.
„Moscova şi Washingtonul anunţă un armistiţiu în Siria începând de sâmbătă”, titrează Le Figaro. O încetare a focului pe care guvernul de la Damasc şi un important grup al opoziţiei siriene spun că o vor respecta, dar precizează în acelaşi timp că „se aştepată ca acest exerciţiu să aducă schimbări minime în războiul civil”, scrie New York Times. Cu concluzia că „îndoielile exprimate de toate părţile implicate în conflict – şi situaţia volatilă de pe front – reliefează de ce până şi sponsorii planului, SUA şi Rusia, au temperat aşteptările înaintea încetării parţiale a ostilităţilor”. Căci, decizia guvernului sirian de a anunţa noi alegeri în 13 aprilie „pune sub semnul întrebării hotărârea sa de a negocia o tranziţie politică”, în condiţiile în care „termenii rezoluţiei ONU prevăd organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale în cursul celor 18 luni care ar urma intrării în funcţiune a unei guvernări de tranziţie”, notează Le Monde. Şi tot Le Monde relatează că „Belgia restabileşte controlul la frontiera sa cu Franţa”, temându-se că ar putea fi luată cu asalt de migranţi, după eventuala închidere parţială” a taberei de refugiaţi de la Calais. O tabără pe care cotidianul parizian, ca şi Le Soir din Belgia o califică drept o „junglă” în care se află 3.700 de migranţi. Un aflux mult mai numeros determină Macedonia să-şi închidă şi ea frontiera cu Grecia, informează EUobserver. Iar cotidianul elen Kathimerini notează că „Atena îşi exprimă faţă de Bruxelles ‘nemulţumirea’ în privinţa controalelor mai drastice la frontiere impuse de ţările balcanice şi care au determinat blocarea a mii de migranţi în Grecia”. În plus, guvernul elen se plânge că a fost lăsat pe dinafara conferinţei ţărilor situate pe ruta migratorie care străbate Balcanii de vest, care are loc la Viena, mai menţionează Kathimerini. Iar între timp, pe seama refugiaţilor „mafiile au câştigat 6 miliarde de euro în 2015”, aflăm din cotidianul mardilen ABC. O sumă obţinută din traficul de migranţi către Europa, care s-ar putea tripla în 2016 dacă actualele tendinţe persistă, potrivit unui raport al Europol, citat de acelaşi ziar iberic. Să aruncăm o privire şi asupra relaţiilor dintre Rusia şi Occident. Agenţia de presă rusă Tass scrie că preşedintele Obama i-ar fi spus premierului Japoniei că acum „nu este momentul cel mai potrivit” pentru a face o vizită în Rusia. La rândul său, Moscova a pus Washingtonul în faţa unei probleme dificile, prin „cererea de a survola teritoriul american cu aparate de zbor dotate cu camere digitale avansate”, citim în Washington Post. Căci „cum ar putea Washingtonul” să respingă solicitarea Moscovei, „într-un moment în care cele două capitale sunt pe poziţii diametral opuse în Siria şi Ucraina şi şefi ai apărării americane au identificat Rusia drept ameninţarea existenţială numărul unu la adresa Americii?”, se întreabă retoric oficiosul american. Cu menţiunea că demersul rus intervine pe fondul „disputei dintre Turcia şi Rusia privind zborurile planificate pentru luna aceasta în cadrul aceluiaşi program Cer deschis” deasupra sudului Turciei. Dispută complicată şi dezvăluirea pe care un cunoscut ziarist american o face în paginile cotidianului turc Zaman. Robert Parry susţine că „o sursă apropiată preşedintelui rus Vladimir Putin” i-ar fi spus că „ruşii l-au avertizat pe preşedintele turc că în eventualitatea unei intervenţii turco-saudite în Siria, Moscova este gata să folosească arme nucleare tactice”. Iar o astfel de situaţie, apreciază cotidianul de la Ankara, „ca urmare a faptului că Turcia este membru NATO, s-ar putea transforma cu viteză într-un război nuclear”. Un avertisment de data aceasta „împotriva agresiunii lui Putin”, publică la rândul său ziarul german Der Spiegel, care consideră că „Occidentul a subestimat Rusia şi va trebui să se aştepte la noi aventuri de politică externă din partea ei, fie în Europa de Est, fie în privinţa relaţiilor deja tensionate cu Turcia”. Şi asta pentru că „Putin are nevoie de asemenea aventuri pentru a-şi menţine popularitatea, chiar dacă propriu-i popor sărăceşte”, atenţionează cotidianul german, cu recomandarea ca „Occidentul să riposteze unit în faţa acestor atacuri la adresa ordinii mondiale”.
Adriana Buzoianu – Agenţia de Presă RADOR
