Realizator: Alexandra Andon – Bună ziua şi bun găsit tuturor! Sunt Alexandra Andon. Televiziunea Română este într-o situaţie financiară critică. 100 de milioane de euro datorii la bugetul de stat, 50 de milioane de euro datorii la societăţi comerciale, salariaţi aflaţi în conflict cu instituţia pentru unele drepturi salariale. Ieri, la Comisiile de cultură din Parlament, în prezenţa primului ministru Dacian Cioloş a fost dezbătută această problemă. În plus, un proiect de lege propus a trece în procedură de urgenţă în Parlament propune modificarea legii care reglementează funcţionarea Televiziunii şi Radioului public, dar prin separarea funcţiilor de preşedinte şi director general. Cum s-ar rezolva însă problema datoriilor TVR prin această modificare a legii, de vreme ce Televiziunea se află în situaţia, recunoscută de directorul general interimar al instituţiei, de a nu putea să plătească nici taxele şi impozitele, în februarie, către bugetul de stat? Discutăm în ediţia de astăzi. Invitaţi în studio, scriitorul şi publicistul Cristian Teodorescu. Bună ziua, bun venit!
Cristian Teodorescu: Sărut mâna, bine v-am găsit!
Realizator: Şi editorialistul DC News Val Vâlcu. Bună ziua, mulţumesc foarte mult!
Val Vâlcu: Bună ziua!
Realizator: Aşteptăm întrebările şi opiniile ascultătorilor, prin sms, la numărul 07488.88.77.66. Legea 41/1994 reglementează funcţionarea Radioului şi Televiziunii, ca societăţi publice. Cele două societăţi au avut însă rezultate complet diferite, deşi funcţionarea lor a fost reglementată prin aceeaşi lege. Conţinutul editorial de la RADIO ROMÂNIA este validat zilnic de cele 4,5 milioane de asculători ai posturilor noastre, iar din punct de vedere financiar, rezultatele SRR şi TVR sunt diametral opuse. Radioul a avut execuţii bugetare foarte bune mereu şi excepţionale în ultimii ani. Aşadar, modificarea legii de funcţionare pentru cele două societăţi e soluţia ca TVR să se redreseze? Dezbaterea de ieri de la Parlament a suprapus aceste două chestiuni – situaţia de criză financiară din TVR şi proiectul de modificare a legii. Alin Şerbănescu relatează:
Reporter – Alin Şerbănescu: Preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mass media din Senat, social-democratul Georgică Severin, a iniţiat recent un proiect de modificare şi completare a legislaţiei, care reglementează organizarea şi funcţionarea Televiziunii şi Radioului public. Proiectul de act normativ a avut ca punct de pornire situaţia dificilă de la TVR, dar vizează şi Radioul public. Printre modificări se numără inclusiv separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie de cea de director general. Senatorul social-democrat Georgică Severin consideră că această modificare este normală pentru ambele instituţii, chiar dacă situaţia financiară a Radioului public este mult mai bună decât cea a TVR.
Georgică Severin: Este o problemă, o decizie a Parlamentului, care nu are de ce să afecteze bunul mers al situaţiei din Radio şi nici din TVR. Faptul că în momentul de faţă, consiliile de administraţie sunt direct dependente de activitatea directorului general şi o eventuală demitere a sa duce automat şi la încetarea mandatului consiliului de administraţie nu este firesc, pentru că membrii consiliului de administraţie vor fi mult mai interesaţi de păstrarea funcţiei de către directorul general, ca să rămână în funcţia de membri CA şi nu să exercite un control eficient.
Reporter: Iniţiativa legislativă a preşedintelui Comisiei pentru cultură, artă şi mass media din Senat se înscrie în preocuparea generală privind salvarea TVR. Această preocupare a generat ieri o dezbatere în Parlament, la care au participat senatori, deputaţi, membri ai guvernului şi reprezentanţi ai Televiziunii publice. După mai mult de două ore de discuţii, s-au identificat două posibile măsuri pe termen lung. Una ar fi modificarea legislaţiei, astfel încât TVR să poată intra în insolvenţă şi în urma acestei proceduri să nu mai fie presată de creditori până când se găseşte o cale de rezolvare a crizei. O a doua soluţie ar fi înfiinţarea unei noi societăţi de televiziune, fără datorii şi cu o structură mai eficientă. Până la aplicarea acestor soluţii trebuie luate însă măsuri imediate, care să împiedice intrarea TVR în incapacitate de plată. Premierul Dacian Cioloş afirma ieri că executivul poate căuta soluţii legale pentru situaţia de moment, dar nu poate acorda TVR sprijin financiar de la buget până în luna iulie.
Dacian Cioloş: Asta ar însemna să facem rectificare bugetară, însă până atunci sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate, pentru a închide robinetul risipei.
Reporter: Premierul Dacian Cioloş susţinea că soluţiile pentru supravieţuirea TVR trebuie să vină din Parlament, instituţie sub controlul căreia se află Televiziunea publică. Deputatul PSD Viorel Ştefan atrăgea însă atenţia că Parlamentul supraveghează doar corectitudinea editorială a Televiziunii şi Radioului public şi nu performanţele economice. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, preciza că acum trebuie măsuri urgente pentru plata salariilor din TVR.
Viorel Ştefan: Un compromis ar trebui să genereze o măsură excepţională, dată situaţia excepţională legat de faptul că nu se pot plăti salariile şi oamenii care sunt angajaţi acolo nu au nici o vină.
Reporter: Preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, deputatul liberal Gigel Ştirbu, declara că soluţiile pentru TVR trebuie să vină în primul rând de la Parlament.
Gigel Ştirbu: Să găsim soluţia legală pentru ca serviciul public de televiziune să poată intra în insolvenţă. Cel mai mare pericol sunt aceste executări silite.
Reporter: Liderul UDMR, deputatul Kelemen Hunor, a respins ca posibilitate de salvare a TVR unificarea acestei instituţii cu Radioul public.
Kelemen Hunor: Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav care va muri încet, încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie.
Reporter: Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a ţinut să atragă atenţia că lipsa performanţei TVR nu este cauzată neapărat de legislaţie şi a subliniat că Radioul public obţine constant rezultate bune deşi funcţionează în baza aceloraşi legi. În ceea ce priveşte supravieţuirea TVR, aceasta va depinde inclusiv de buna colaborare dintre guvern şi parlament, a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.
Călin Popescu-Tăriceanu: Guvernul încearcă să pasezee responsabilitatea parlamentului şi parlamentul ar fi foarte fericit dacă ar veni guvernul cu o soluţie. Şi între aceste două scaune cade televiziunea. Cam asta e situaţia.
Reporter: Situaţia TVR rămâne deocamdată incertă, iar parlamentarii şi reprezentanţii guvernului vor căutasoluţii şi în perioada următoare. Ministrul finanţelor publice, Anca Paliu Dragu, a cerut ieri să i se acorde câteva zile, timp în acre să analizeze propunerile şi să revnă în parlament cu soluţii viabile pentru TVR.
*
Realizator: O relatare de Alin Şerbănescu. Dvs vă explicaţi, domnule Cristian Teodorescu, cum se face că Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune au fost guvernate de aceeaşi lege dar cu rezultate complet, complet diferite, diametral opuse şi editorial, şi financiar?
Cristian Teodorescu: Din punctul meu de vedere, dacă vezi că o lege, aceeaşi lege, legea asta 41 care e soră cu tramvaiul care trece prin faţa casei mele, duce la efecte divergente, de fapt efecte opuse, înseamnă că problema nu e a legii, ci a instituţiei care are probleme. În cazul de faţă, televiziunea are probleme din astea, istorice, nu de un an, nu de doi, ci are probleme de soiul ăsta din cauză că a avut prea mulţi naşi politici, oameni care îndeobşte nu se pricep la televiziune, a fost organizată cu picioarele, îmi pare rău să o spun, am prieteni pe acolo, oameni de ispravă şi profestionişti foarte buni, dar e acolo şi / o sumedenie de lume care, cum să zic, face act de prezenţă, oameni care iau salariul nu prea se ştie pentru ce… Mă rog, n-ar fi asta problema, dar felul în care e alcătuită strategia de cheltuieli, de investiţii, de ce vreţi dvs, a TVR mie mi se pare păguboasă de mulţi ani. Ultimul director de ispravă, PDG, cum i se spune, preşedinte de ispravă pe care l-a avut TVR-ul a fost răposatul director al Editurii Nemira, dramaturgul, un om care chiar a izbutit să-i scoată şi mai fără datorii, a făcut multe şi pentru înfăţişarea televiziunii… Nicolau… care ajunsese ca vai de capul ei. Ăştia care au venit după, numiţi politic, or fi încercat ei săracii să facă una, alta, dar pentru a fi preşedinte peste, cum să zic eu, un vapor din ăsta uriaş cum e TVR, domnule, îţi trebuie talent, nu numai bunăvoinţă. Poţi să fii om care face presa, om care a avut de a face cu televiziunea, dar dacă n-ai miros pentru managementul unei asemenea instituţii, te duci şi încurci locul acolo sau te laşi încurcat de tot soiul de sfătuitori dintre care unii, din câte îmi aduc eu aminte, nu au făcut altceva decât să căpuşeze financiar Televiziunea publică. Ei, ăştia trebuiau daţi afară în brânci de acolo. Au fost ţinuţi cu zecile de ani să facă, cum să zic eu, o sumedenie de bani, că vreo doi, trei au ajuns prin puşcărie, cu mare întârziere după părerea mea. Şi acum se întreabă unii şî alţii, domnule, dar unde or fi banii noştri? Păi uite unde sunt banii voştri.
Realizator: Ne scriu ascultătorii, „Dacă Radioul merge bine, să fie lăsat în pace şi să fie corectat managementul la TVR”, Dan din Bucureşti. O altă ascutătoare, Ana, din Bucureşti, spune aşa: „Ce lege împiedică parlamentul să numească la TVR un consiliu de administraţie format din oameni capabili şi onesti?”. Sunteţi profesor de jurnalism, domnule Val Vâlcu, credeţi că s-ar rezolva problemele Televiziunii publice prin simpla separare a funcţiilor de preşedinte şi director general?
Val Vâlcu: Nu. Deci, problemele televiziunii n-au început de ieri, de azi. L-am auzit pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu pasând problema la guvern. Păi, dânsul este cel mai puţin în măsură îndreptăţit să comenteze pentru că el l-a înlocuit pe Valentin Nicolau, care a avut unmandat extraordinar între 2000 şi 2004, Televiziunea avea o şansă…
Cristian Teodorescu: L-au /…/ măgăreşte, dacă ţi-aduci aminte, raportul de activitate. El a avut un raport de activitate bun şi ei i-au trântit în cap /…/
Val Vâlcu: Acel moment a arătat că televiziunea este sub control politic şi că acea funcţie este privită politic pentru că, repet, un manager bun a fost schimbat pentru că s-au pierdut alegerile de către PSD în 2004 şi dacă gaura n-a părut foarte mare, gândiţi-vă că imediat după Valentin Nicolau, de la profit, să-i spunem, de pe plus, televiziunea a venit pe minus./dstanesc/ Deci, dacă iei minusul făcut în primul mandat Tăriceanu, să spunem, că răspunderea e a lui, /…/ ca premier, şi punem alături gaura din mandatul Tăriceanu cu plusul care era în mandatul Nicolau, se vede că torpila care scufundă TVR-ul atunci a încasat-o instituţia publică. În altă ordine de idei, lucrurile sunt clare în economie, dacă un trust… Că ce vrem? Să trustizăm, să punem la un loc TVR-ul cu Radioul, aşa ca structură…
Realizator: Cine vrea acest lucru şi de ce să vrea acest lucru? Adică spune şi domnul Kelemen Hunor spre exemplu…
Val Vâlcu: Să împartă paguba.
Realizator: Să împartă paguba…
Val Vâlcu: Ideea este simplă, chiar dacă ai avea o conducere… Să spunem, bun, avem mai puţine posturi, totuşi trebuie să funcţioneze fiecare entitate ca un centru de profit, adică bugetele trebuie să fie separate, performanţele trebuie evaluate separat şi atunci chiar dacă ar avea o suprastructură comună, să zicem că e BBC-ul, să spunem, evaluarea trebuie să se facă independent, adică din cei 3.000 de salariaţi care fluieră a pagubă în TVR, tot trebuie să plece.
Cristian Teodorescu: Vreo 2.000, nu mai sunt 3.000.
Realizator: 2.500 de salariaţi, dintre care sunt 2.000 sunt în conflict pe drepturi salariale cu instituţia. Întrebarea este s-a pus problema că e un Consiliu de administraţie politizat, de ce ar fi mai puţin politizat dacă este aşa, un Consiliu de administraţie numit după noua lege, separând funcţiile de preşedinte şi director general, dar cu exact acelaşi algoritm politic?
Cristian Teodorescu: Doamnă, după părerea mea, asta e o năuceală fiindcă dacă ăştia care trimit oameni în consiliile astea de administraţie, s-ar gândi să trimită meseriaşi, oameni care au cât de cât experienţă în gestionarea, cum se zice, a banului nu neapărat public, aş zice că ar fi o sfârâială în chestia asta, dar în momentul în care tu vrei o dată, să faci dintr-o funcţie două, ceea ce e la mintea cocoşului să am o cheltuială în plus, nu o cheltuială în minus, că nu cred acuma că ăla care vine director general vine aşa pro-bono la TVR fiindcă îi place lui TVR-ul.
Val Vâlcu: Numai puţin, ca să fiu înţeles, ideea de a face o trustizare ar fi avut sens în care experienţa pozitivă de la radio ar fi fost replicată la TVR, deci cu alte cuvinte dacă şeful Radioului conducea şi TVR-ul. Nu ştiu dacă e posibil, care sunt mendrele, ideea doar de a le pune în comun pentru a astupa găurile TVR este greşită, nici nu avem ce să mai discutăm. TVR-ul este în insolvenţă, să se aplice legile şi să intre în insolvenţă. S-a văzut în cazul Hidroelectrica ce rezultate bune a avut intrarea în insolvenţă, deci dacă Remus Borza e avocat, nu este tehnician al insolvenţei, nu era energetician, nu era inginer de hidrocentrale şi uite că Hidroelectrica este pe profit şi este cel mai mare investitor din România. În acest model, să fie găsită o casă de insolvenţă nu ştiu după ce proceduri şi televiziunea să intre în insolvenţă, pentru că la Televiziunea Română, spre deosebire de Radio România, nu s-au pus criterii de performanţă de când e ea, tot timpul s-au scuzat, noi avem un domeniu public, trebuie să existăm că ne obligă EBU, trebuie să existăm că ne obligă legea, bun, dar performanţa? Că au zis nu audienţele contează. Bun, şi atunci de ce exişti? Poate…
Realizator: Acum se plâng însă…
Val Vâlcu: … obliga EBU cetăţenii să privească la TVR, ca să ştii o treabă?
Realizator: Se plâng acum, directorul general interimar spune: Cinci români din o sută se uită la programele TVR. Schimbarea din nou a legii prin separarea funcţiilor de preşedinte şi director general o să le crească audienţa?
Cristian Teodorescu: Doamnă, după părerea mea, ceea ce ar putea duce la creşterea audienţei TVR-ului ar fi ca această instituţie, altminteri respectabilă, cu trecut, cu viitor mai cu seamă, să devină o instituţie care să-şi ia la revedere de la trecutul ăsta păgubos, în care a fost băgată şi în care povestea asta cu performanţa chiar să devină performanţă, fiindcă, domnule, pe de o parte spui: Domnule, noi cu performanţa nu. Pe de altă parte însă, la un moment dat, dacă mai ţineţi minte, ei aveau postul ăla TVR Cultural.
Realizator: TVR Cultural.
Cristian Teodorescu: Aşa, păi dacă tot eşti post public, de ce dracu să-l omori pe ăla şi să nu-ţi omori o parte dintre cheltuielile pe care nu le prea poţi justifica. Asta e una. TVR-ul atunci când face câte o chestie din asta culturală, domnule, costă de – să te ferească Dumnezeu – şi pe urmă se plânge că, domnule, ăştia sunt bani de nerecuperat. Ori, radioul face, radio, un târg de carte, că atunci când s-a apucat Radio România să facă târgul ăsta de carte, o parte dintre oamenii dinăuntru, şi ştiu ce spun, zice: Băi, dar sunteţi nebuni? Noi suntem radio, nu ne facem organizatori de târguri de carte. Ei uite, Gaudeamusul e singurul târg de carte din România care are şi profit, care şi-a dobândit o notorietate din asta, sănătoasă şi în ţară şi în străinătate, iar posturile astea culturale ale Societăţii Române de Radio, vorbesc de Radio România Cultural, Radio România Muzical, domnule, nu zice nimeni despre ele aici, înăuntru, domnule, să scăpăm de ele, fiindcă ne păgubesc. Au izbutit ei, cum au izbutit…
Val Vâlcu: Iertaţi-mă, e vorba de o filarmonică…
Realizator: … nemaivorbind de faptul că au orchestră că au toate astea.
Val Vâlcu: … o orchestră cu performanţă internaţională..
Realizator: Plua organizarea Festivalului RadiRo, plus organizarea Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Acestea sunt acţiuni ale Societăţii Române de Radiodifuziune.
Cristian Teodorescu: Domnule, eu vă spun un lucru, că atunci când am auzit de ideea asta a senatorului Georgică Severin, zic: Băi, o fi vrând el să salveze televiziunea publică, dar dacă dintr-un bolnav cronic pe care vrea el să-l doftoricească izbuteşte să mai îmbolnăvească pe unul, pe cineva sănătos, asta ar fi situaţia.
Val Vâlcu: /…/ să ne gândim că la Radio România…
Realizator: Val Vâlcu!
Val Vâlcu: … a fost un mecanism, a fost aplicat un mecanism de evaluare internă, au fost făcute concursuri, restructurări, s-a urmărit permanent audienţa, a avut o dimensiune, să-i spunem, de piaţă. Nu? – mulţi au protestat: Domnule, de ce evaluaţi vocea să fie la modă, să aibă aspect comercial, să spunem? Pentru că altfel nu trece la public. Degeaba, poţi să faci cele mai bune programe culturale, cele mai grele şi sofisticate. Dacă ele nu trec la public, e ca şi cum nu le-ai face, doar că banii sunt mai puţini în vistierie.
Cristian Teodorescu: Dacă vă aduceţi aminte, acum vreo 15 ani, 16 ani, chiar mai mult, Radio România suna destul de învechit şi în perioada aceea Radio România pierdea din audienţă şi creşteau posturile particulare. Din competiţia asta, în care dacă Radio România ar fi mers pe ideea: Domnule, noi suntem radio public, aşa că ne descurcăm indiferent de audienţă şi de nu ştiu ce, că noi suntem radio strategic şi chestii din astea, n-ar fi ajuns la audienţa pe care o au acum. Ori, ăştia de la radio s-au gândit: Băi, încep să ne prindă din urmă cei din radiourile particulare. Păi, hai să facem ceva /…/ stilul.
Realizator: Scrie…
Val Vâlcu: /…/ Staţi o secundă! Radioul aici a fost permanent deschis noului: primul radio online, Florian Pittiş, să-l remarcăm.
Cristian Teodorescu: Da, da.
Val Vâlcu: Dacă ne gândim la nivelul anului ’92, ’93, a trimis echipă în Somalia cu armata română. Televiziunea s-a mişcat abia prin ’95 să trimită reporteri de front.
Realizator: Scrie Marian din Constanţa: „Domnilor de la Radio, să nu permiteţi ca schimbări făcute în parlament să vă ducă şi pe dumneavoastră în faliment. Vă iubesc”. Un alt ascultător observă faptul că este un peisaj tot mai tabloidizat în multe dintre producţiile editoriale inclusiv de televiziune şi în consecinţă domnia-sa preferă Radioul. Credeţi însă, domnule Val Vâlcu, că ar fi o traumă pentru Televiziunea Română să treacă printr-o procedură de insolvenţă?
Val Vâlcu: Nu că ar fi o traumă, este o obligaţie. Eu mai continui încă două vorbe cu Radioul. Uitaţi, are emisiune de folk cu artişti din România Nu mai există în peisajul cultural românesc. Deci are un rol cultural şi de stimulare a producţiei autohtone extrem de vizibil. Muzicienii se plâng că la posturile acestea comerciale nu prea ajung melodii româneşti, sunt într-un heavy-rotation…
Cristian Teodorescu: Atunci când iei… După urechea mea de om care a făcut şi el Radio vreo câţiva anişori buni, ca să zic aşa, atunci când suna uşor învechit, uşor… perioada dinainte de ’89, ca să fim cinstiţi, s-au apucat şi s-au metamorfozat, au înnoit voci, au înnoit abordările astea radio…
Val Vâlcu: Dar cum s-a putut la Radio, de exemplu, să fie evaluati angajaţii, unii să-şi piardă emisiuni, iar la TVR nu se poate nimic pentru că sunt contracte, ba, mai mult, câştigă indexări cum n-am auzit nici în mediul bancar chiar aşa?! Ani de criză, economia în criză, joburi mult mai puţine, deci competiţie pentru job. De unde până unde TVR trebuie să plătească acum retroactiv la o serie de angajaţi din zona TESA, tehnic, nu neapărat realizatori, trebuie sa plătească… un soi de indexări… ceva pe care mediul privat nici nu-l imagina?! Acolo s-au redus salariile.
Realizator: Ne scrie aşa, într-un fel ia apărarea şi a jurnaliştilor din TVR, spune aşa: „Să se verifice cheltuielile mari care se fac în TVR, deoarece sunt şi emisiuni foarte bune, nu trebuie distrus un post public de televiziune românesc”.
Cristian Teodorescu: Staţi niţel, probabil că ascultătorul dumneavoastră înţelege că prin intrarea în insolvenţă… asta înseamnă falimentul.
Realizator: Scrie corect: să verificaţi cheltuielile!
Cristian Teodorescu: Dar cheltuielile sunt una şi…
Val Vâlcu: Să verificăm achiziţiile de filme. S-au achiziţionat filme pentru care nu există spaţiu de emisie pentru că ar trebui să meargă după 11 noaptea, sunt peste o anumită vârstă, cred că 15 ani, în Ghidul parental. Cine stă la 2 noaptea? Se transformă TV în canal de film după 12 noaptea? Câte emisiuni se externalizează în ciuda faptului că ai 2000-3000 de angajaţi în interior şi de ce se fac aceste externalizări? Care este scopul lor? Ne obligă legea. Bun, legea aia obligă atunci când bugetarii pierd 25% din salariu în mediul privat, în jur de 20%. TVR vine cu indexări în funcţie de rata inflaţiei. Ai siguranţa locului de muncă, ai concedii, zile libere. Deci se ajunsese la un moment dat la TVR că nu mai încăpea echipa într-o singură maşină, pentru că trebuia să aibă cel cu luminile un ajutor ca să care luminile, mai trebuia încă un şofer. Achiziţii de maşini s-au făcut recent, cred că chiar anul trecut.
Realizator: Este acum alături de noi prin telefon jurnalistul Ion Cristoiu, scriitorul Ion Cristoiu. Bună-ziua, vă mulţumesc foarte mult. Sunteţi un ascultător de radio, urmăriţi şi posturile de televiziune…
Ion Cristoiu: Radio România Actualităţi.
Realizator: De Radio România Actualităţi. Vă întreb dacă dumneavoastră credeţi că schimbarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii Publice prin separarea funcţiilor de preşedinte şi director general ar duce în vreun fel la rezolvarea problemelor editoriale şi financiare ale Televiziunii Române?
Ion Cristoiu: Nu. De 26 de ani asist la spectacolul: hai să facem o lege care să reglementeze mai ales TVR-ul, Radioul, probabil că şi mergând bine, de fapt postul public, şi fiind şi într-un fel, nefiind în centrul ambiţiilor politicianiste, nu a fost chiar aşa ţinta tuturor legilor. Deci această lege este o nouă fantezie şi nu văd cum ar reglementa ea problema TVR, pentru că, vă repet, Radioul public îl ascult… Din câte ştiu, am aflat, stă bine financiar şi pot să spun, ca jurnalist care nu face concesii nici măcar amicilor, nu am văzut niciun derapaj politic la Radio România Actualităţi. Mai ales aici, drept să spun, şi aici ar trebui să înveţe Televiziunea publică, Radio România Actualităţi acoperă foarte mult, urieşeşte ţara, şi mai ales partea aceasta socială, diversă a vieţii, nu… E preocupat postul public şi de politică, dar e preocupat mai ales de social. Deci, revenind, unu: legea este iar un nou proiect fantezist, iar marea problemă a TVR, pentru că despre asta discutăm, este impasul financiar. La ora actuală, nimeni, bizar, nu mai pune problema editorială la TVR, ceea ce e şi mai grav, înseamnă că nu mai contează aşa de mult din punct de vedere editorial. Impasul financiar vine nu din faptul că nu avem un director general şi un preşedinte al consiliului de administraţie, după părerea mea această funcţie trebuie să rămână aceeaşi, preşedintele consiliului de administraţie şi director general, dar mai ales trebuie să fie, cel care este preşedinte şi director, să fie un cunoscător, nu spun excepţional ziarist, un foarte bun manager de presă, de televiziune. Marea problemă a TVR o reprezintă managementul, felul în care cheltuielile se potrivesc cu banii. De exemplu, aceasta este marea problemă, consiliul ăla de administraţie niciodată nu am înţeles ce rol are, adică în afară de faptul că se încasează nişte bani… Deci eu cred că asta este marea problemă şi este o problemă care s-a mai pus şi în alte domenii. Poţi să fii un ziarist excepţional, poţi să fii un scriitor excepţional… Eu nu spun că sunt excepţional, dacă cineva m-ar pune să conduc televiziunea şi radioul, aş da chix, deoarece nu mă pricep la management, la conducere, la cum să fac în aşa fel încât postul public sau TVR să câştige. Aici a fost marea problemă, la TVR, nu a fost nici măcar că TVR-ul a fost pro sau contra unui partid, ci managementul a fost dezastruos. Sunt foarte mulţi şefi, am lucrat şi eu vreo jumătate de an acolo la TVR 2 şi mi-am dat seama într-adevăr că e o puzderie de şefi, un consum inutil de bani… Spunea mai înainte cineva şi aşa este. Adică acolo, câte un reportaj pe teren, un reportaj pentru un bal, luminiş, cablişti, şoferi, purtători de camere, cei care ţin camera, cei care ţin microfonul, or astea… Nu e nevoie pentru un reportaj.
Realizator: Pe de altă parte, dacă ar fi varianta aceasta, a comasării Radioului şi a Televiziunii publice, ar însemna contaminarea financiară a radioului public cu problemele televiziunii? Ar rezolva ceva?
Ion Cristoiu: Nu, normal, dar nu înţeleg de ce să facem un mamut. Presupunând că s-ar uni, care ar fi ideea? Că Radioul public ar da din profitul lui şi atunci am avea două instituţii falimentare. Nu asta este soluţia, putem să unim şi cu toate televiziunile particulare şi tot nu o să rezolvăm. Nu, părerea mea este că trebuie acum rezolvată problema acestei crize, fie soluţii cum au fost şi în Grecia, acestea cruciale, în sensul că TVR se închide o lună şi după asta îşi revine sau intră în insolvenţă. Aceasta este marea problemă a TVR, nu e o problemă teritorială. Avem o instituţie care merge bine, Radioul public, ce facem acum?! Pe aia o reconsiderăm, îl unim, îl vârâm împreună cu TVR şi începe acum o discuţie nu despre Radio, ci despre TVR şi Radio. E o prostie, repet, una din iniţiativele legislative au fost făcute /…/ oamenii aveau prea mult timp./aboboc/
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnule Ion Cristoiu, pentru prezenţa astăzi în emisiunea „Probleme la zi” la Radio România Actualităţi. Spun ascultătorii: „Dacă managementul TVR a fost defectuos, răspunde cineva? Cum se poate rezolva această chestiune?”. Pe de altă parte, în Italia, la un moment dat a existat această separare a funcţiilor de preşedinte şi director general la RAI şi, spune unul dintre foarte cunoscuţii ziarişti din Italia că s-a ajuns, prin separarea funcţiilor de preşedinte şi director general, la rezultate foarte dăunătoare atât din punct de vedere financiar, cât şi al construcţiei sistemului, pentru că ajungeau să se concureze între ei, să îşi submineze reciproc poziţiile. Domnule Teodorescu?
Cristian Teodorescu: Gândiţi-vă la un lucru, că ăla care conduce consiliulul de administraţie are în primul rând interesul să nu fie dat jos de Consiliul de administraţie, aşa că ăla trebuie să facă o politică din asta, „nu-i aşa că vă place de mine?”, nu o politică de tip „nu-i aşa că trebuie să scoatem televiziunea din impas?”. Directorul general la rândul lui, din cauza faptului că poate păţi şi el acelaşi lucru din partea consiliului de administraţie, în loc să se ocupe de problemele zilnice, trebuie să facă diplomaţie din asta de trei lei, cum se face pe la noi: hai, vă rog frumos, nu mă daţi afară. Fiindcă ştiţi cum se va întâmpla… – s-ar întâmpla, sper că nu se va ajunge la prostia asta – dacă se va urma ideea asta a domnului Severin?! În loc să fie dat jos atunci când îşi prezintă raportul preşedintele director general, dacă e raportul prost – dar el a fost dat jos, Nicolau, şi când a fost raportul bun, mă rog, asta e o paranteză – ăştia doi pot fi auncaţi oricând afară de consiliul de administraţie, consiliu de administraţie care e trimis tot politic, adică preşedintele director general de acum cel puţin are un interval în care, domnule, dacă are o idee bună, o poate pune în practică. Dacă în schimb se remodelează conducerea după ideea domnului Severin, se va ajunge în situaţia în care o lovitură de palat de acolo, din Televiziune, îi dă jos pe ăştia doi una, două. Şi o să asistăm la schimbări peste schimbări de preşedinţi şi de directori generali din cauza faptului că, unu, partidele politice trimit oameni care habar n-au despre ce e vorba în propoziţie /…/ pe la consiliile astea de administraţie /…/
Realizator: Există, domnule Val Vâlcu, şi o altă idee de a trece, fie şi parţial cumva, Radioul şi Televiziunea publice sub umbrelă bugetară, transformând angajaţii într-un fel de funcţionari publici. Ce ar aduce o asemenea soluţie?
Val Vâlcu: N-ar fi neapărat rea această idee. Până la urmă…
Realizator: Din punct de vedere al independenţei editoriale?
Val Vâlcu: Aici sunt probleme şi s-ar putea să aibă societatea civilă o reacţie de respingere. Dar haideţi să vedem adevărata cauză…
Cristian Teodorescu: Val Vâlcu, iartă-mă că te întrerup…
Realizator: Mai avem foarte puţin timp şi aş vrea să-şi încheie şi dl Vâlcu ideea.
Val Vâlcu: Vreau să pun două concluzii…
Cristian Teodorescu: /Cum să fie jurnalistul funcţionar public?//…/
Val Vâlcu: Haideţi să avem două concluzii. Problema numărul unu la TVR sunt contractele, nu legea, că e aceeaşi lege şi la Radio, şi la TV. Acolo s-au făcut nişte contracte care îngroapă pur şi simplu Televiziunea Română. Şi atunci cred că soluţia este închiderea ei… Nu-mi dau seama în ce măsură insolvenţa poate schimba aceste contracte. Asta ar fi numărul unu. Doi: dacă ne uităm pe piaţa privată, firmele mai mici, dar cu profit, mai dinamice, mai bune, le înghit pe cele mai mari. Deci în cazul nostru Radioul ar trebui să conducă şi Televiziunea Română, dacă mă întrebaţi. Cred însă, şi cu asta închei, că se intenţionează de fapt să se ia profitul Radioului pentru a astupa până la rectificarea din iulie gaura TVR, care nu mai poate funcţiona, în loc să spargem buboiul, să închidem… Să se ia o măsură capitală pentru TVR.
Realizator: Nici să se propună închiderea TVR nu cred că este realistă…
Val Vâlcu: Închiderea şi redeschiderea ei, dacă aceste contracte cu angajaţii /…/…
Cristian Teodorescu: Grecii au făcut asta.
Realizator: Cu nişte /costuri cumplite/.
Val Vâlcu: Pentru că fiecare măsură luată în instanţă se duce în instanţă şi angajaţii până acum au tot câştigat. Asta înseamnă, în opinia mea, că aceste contracte sunt făcute în defavoarea Televiziunii şi în favoarea angajaţilor /şi/ nu permit reforma în Televiziune.
Realizator: Foarte scurt, vă rog.
Cristian Teodorescu: Radioul public trebuie lăsat în pace, fiindcă Radioul public funcţionează bine. Dacă amesteci Radioul public cu pagubele pe care le are TVR, nu se face altceva decât se îmbolnăveşte şi Radioul public…
Realizator: Încheiem aici, mulţumesc ascultătorilor.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 februarie)
