Muzeul Naţional al Muştarului se află în centrul oraşului Middleton din statul Wisconsin, Statele Unite ale Americii. Barry Levenson,
fost procuror general adjunct al statului Wisconsin, a conceput şi fondat muzeul în anul 1992, pornind de la o colecţie începută în anul 1986, când acesta a cumpărat zece borcane de muştar. Muzeul prezintă sute de articole şi exponate care descriu istoria şi utilizarea muştarului. Colecţia muzeului, cea mai mare din lume, cuprinde 5676 de recipiente de muştar din cele 50 de state ale Americii şi din 70 de ţări ale lumii. De asemenea, la muzeu sunt expuse diverse cutii de muştar, borcane vechi şi reclame de epocă.
Planta de muştar se cultivă bine în toată Europa, Asia şi în America de Nord. Seminţele şi frunzele se folosesc în diferite preparate din bucătăriile lumii. Seminţele se folosesc întregi, măcinate sau sub formă de pulbere. Frunzele de muştar se consumă în salate, iar pasta de muştar se întrebuinţează la pregătirea diverselor sosuri, la salate şi pentru prepararea maionezei. Uleiul de muştar este folosit în multe reţete indiene. Mai mult de jumătate din producţia mondială de muştar provine din Canada şi Nepal.
În Antichitate, grecii şi romanii produceau deja muştar. Ei au zdrobit boabele de muştar pe care le-au amestecat apoi cu miere şi oţet. Romanii le amestecau cu suc de struguri nefermentat şi au numit acest amestec muştar. Muştarul a fost utilizat şi ca medicament. Uleiul volatil din muştar este un stimulent al tractului digestiv. Pitagora recomanda muştarul împotriva muşcăturilor de scorpion. Hipocrate, considerat părintele medicinei, a folosit muştarul pentru a trata diferite boli.
Muştarul este bogat în fier, mangan, cupru şi ajută sistemul imunitar al organismului. Fitonutrienţii din seminţele de muştar sunt o metodă foarte bună de a preveni şi a încetini progresul celulelor canceroase ale tractului gastro-intestinal. Studiile arată că seminţele de muştar au proprietăţi care pot limita creşterea celulelor canceroase deja prezente şi previn formarea de noi tipuri de cancer. Muştarul conţine un nivel ridicat de niacină sau vitamina 
B3, care ajută la scăderea colesterolului şi protejează arterele de ateroscleroză. Ameliorează durerile musculare şi reumatice. Conţinutul ridicat de seleniu şi magneziu îi conferă proprietăţi antiinflamatorii. Accelerează metabolismul, ajută la pierderea în greutate prin conţinutul bogat de vitamine din complexul B (folaţi, niacina, tiamina, riboflavina) şi luptă împotriva infecţiilor pielii. Consumul de seminţe de muştar este benefic împotriva astmului. Muştarul este bogat în antioxidanţi, caroteni, luteină, vitamine precum A, C şi K, având proprietăţi care încetinesc procesul de îmbătrânire a organismului.
Muzeul Naţional al Muştarului este deschis zilnic între orele 10:00 – 17:00, intrarea fiind liberă. Muzeul are un magazin de cadouri cu peste 400 de soiuri de muştar din întreaga lume, o mare varietate de amestecuri din multe ţări şi oferă gratuit mostre de muştar pentru degustare.
În fiecare an, Ziua Naţională a Muştarului, celebrată în prima sâmbătă a lunii august, este sărbătorită la muzeu, prin diverse concursuri unde se aleg cel mai mare hot dog din lume şi Ducesa Muştarului. De asemenea, se organizează concerte şi diverse jocuri, precum Roata Norocului, iar fondurile strânse sunt folosite în scop caritabil.
Ada Ionescu
video: youtube
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=CJHgPlRKW-U[/youtube]
