Criza migraţiei ţine din nou capul de afiş al presei internaţionale. Abia convenit, „planul turco-german privind migranţii este contestat”, titrează Le Monde, cu menţiunea că „unii responsabili europeni se îngrijorează în privinţa concesiilor făcute Ankarei şi se îndoiesc de legalitatea întoarcerii refugiaţilor”. „Acordul de transferare a refugiaţilor la paritate nu are sens şi nu va funcţiona”, apreciază la rândul său EUobserver. „Dar cel puţin plasează principiul reamplasării în centrul politicii Uniunii Europene”, conchide acelaşi observator european. Iar între timp, de la Ankara, cotidianul Hurriyet constată că Turcia a primit prima tranşă din suma de 3 miliarde de euro promisă de Bruxelles pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale refugiaţilor sirieni. Acelaşi ziar aminteşte că acordul mai prevede accesul fără vize al turcilor în zona Schengen şi accelerarea procesului de aderare a Ankrei la blocul comunitar. S-ar putea însă ca această parte a acordului să fie zădărnicită de Cipru, care se opune relansării negocierilor de integrare a Turciei, după cum relatează Financial Times. Un alt ziar britanic, The Guardian atenţionează că la alegerile locale care vor avea loc duminică în trei landuri din Germania, partidul care respinge primirea refugiaţilor vizează să producă un „cutremur politic”. „Scrutinul de duminică va da o măsură a scăderii entuziasmului pentru politica uşilor deschise în faţa refugiaţilor, promovată de cancelarul Merkel”, remarcă Wall Street Journal. În orice caz, Der Spiegel este de părere că „Germania intră într-o nouă epocă politică periculoasă”, întrucât „criza refugiaţilor a schimbat fundamental peisajul politic al ţării şi ascensiunea periferiei a erodat centrele de putere tradiţionale”. În plus, se pare că Germania se confruntă cu o veritabilă campanie de „destabilizare” susţinută de Rusia, după cum informează cotidianul Bild. O campanie în care Moscova se foloseşte mai ales de presă şi de vasta comunitate ruso-germană, constituită în mare parte după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Şi tot Moscova este în centrul atenţiei presei americane, după ce s-a dovedit că un fost asistent al preşedintelui Putin, mort în noiembrie într-un hotel din Washington, ar fi suferit o traumă craniană provocată de forţa brută, caz care „alimentează teorii conspirative cu implicarea Moscovei”, scrie Washington Post. „Familia lui Mihail Lesin, iniţiatorul proiectului media Russia Today, ar fi declarat că moartea lui s-a datorat unui atac de cord, însă această versiune a generat imediat scepticismul criticilor Kremlinului”, notează oficiosul din capitala americană. Iar New York Times consemnează că Procuratura generală a Rusiei a interzis activitatea Institutului naţional al democraţiei, afirmând că acesta „reprezintă o ameninţare la adresa fundamentului ordinii constituţionale a Rusiei şi a securităţii naţionale.” În fine, jurnalul belgian Le Soir scrie că „o romancieră daneză şi apărătoare a drepturilor omului în ţara ei a fost condamnată” pentru că a ajutat câţiva migranţi sirieni să ajungă în Suedia.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
