Alegerile prezidenţiale din România sunt atent urmărite şi comenatate de presa internaţională. Premierul român Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, titrează marile ziare ale lumii. Premierul de centru-stânga se va confrunta cu primarul unui oraş transilvănean, în turul al doilea al prezidenţialelor, notează The Washington Post şi The Wall Street Journal, Frankfurter Allgemeine Zeitung, după ce niciunul dintre candidaţi nu şi-a asigurat majoritatea absolută a voturilor, subliniază ABC. Însă românii din străinătate au întâmpinat o serie de dificultăţi la vot în Franţa, Germania, Austria sau Marea Britanie. Guvernul ia măsuri pentru a se asigura că românii din străinătate nu vor avea probleme la vot în al doilea tur de scrutin, din 16 noiembrie, scrie Boston Herald. Miza alegerilor din România este justiţia, titrează Sega, iar Monitor subliniază că „S-a terminat era Băsescu în România”. Competiţia pentru preşedinţia ţării se anunţă strânsă, atenţionează Liberation. O preşedinţie Ponta ar putea aduce mai multă stabilitate în ţara de la Marea Neagră, care a suferit o recesiune dureroasă în timpul crizei economice globale, opinează Reuters şi London Evening Standard.
O temă de interes pentru presa europeană este posibila ieşire a Marii Britanii din UE şi reacţia Germaniei la acest risc. Cancelarul german Angela Merkel ar prefera ca Regatul Unit să părăsească UE, decât să limiteze libera circulaţie a persoanelor, notează EUObserver. Însă în pofida vehemenţei sale, Merkel a tratat cu calm izbucnirea premierului Cameron, crede Der Spiegel. Pentru prima dată, Cameron îşi împinge ţara spre un „punct de ireversibilitate” în privinţa apartenenţei la UE – un punct în care Germania ar putea înceta să mai facă tot posibilul pentru a convinge Marea Britanie să rămână membru al Uniunii. Dacă premierul Cameron va continua să insiste în privinţa limitării imigraţiei din statele membre ale UE, surse de la Berlin spun că acest lucru „ar fi deja prea mult”, precizează Der Spiegel. Dar şi Germania are o dezbatere internă destul de robustă pe tema regulilor privitoare la libertatea de circulaţie, aminteşte The Telegraph. Parlamentul german va vota săptămâna aceasta o serie de propuneri având drept obiectiv restrângerea accesului imigranţilor la beneficii. Ironia este că s-ar putea ca Germania să privească acum cu mai multă nervozitate ca oricând pierderea Regatului Unit din UE, nu în ultimul rând ţinând cont că frustrarea pe care o manifestă faţă de Franţa creşte pe zi ce trece, adaugă The Telegraph.
Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi-au ales un lider, după alegeri contestate de Kiev şi de Occident. Aceste alegeri sunt contestate de comunitatea internaţională, dar nu şi de Rusia, singura ţară care le recunoaşte, scrie Huffington Post. Moscova a anunţat respectarea rezultatelor şi a lăudat participarea mare la vot, relatează Le Monde, adăugând că „Ucraina a denunţat desfăşurarea de echipamente şi trupe ruseşti în regiunile care au votat”. Le Monde a mai constatat că euforia şi entuziasmul din primăvară s-au evaporat, iar divorţul de Kiev este profund. Doneţk a votat pentru o nouă realitate, într-o ţară care nu există, titrează The Observer, iar Diario Economico conchide: Alegerile separatiste accentuează divizarea dintre Rusia şi Occident. Comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, crede că Rusia încercă să dovedească Occidentului că este încă o mare putere, trimiţând avioane de luptă şi bombardiere în spaţiul aerian european, citează The Hill. Comentariile vin după ce oficialii NATO au tras un semnal de alarmă legat de numărul din ce în ce mai mare de incursiuni ruseşti în spaţiul aerian al Europei, efectuând manevre militare semnificative. Acest fenomen atinge un nivel neobişnuit de activitate, incursiunile înmulţindu-se în ultimul an, iar zborurile de săptămâna trecută fiind mai provocatoare, adaugă The Hill. Este nevoie de mai multe trupe de rotaţie în Europa, pentru a gestiona o nouă serie de provocări la adresa securităţii. Armata SUA continuă să studieze modalităţi de reducere a bazele care nu sunt necesare în Europa, dar nivelul trupelor, situat în prezent la circa 67.000 de militari, nu ar trebui să mai fie redus, a conchis Breedlove, citat de Stars and Stripes.
Cristina Zaharia – RADOR
